Retragerea SUA din Acordul de la Paris: Reacțiile liderilor globali și impactul economic
În urma deciziei președintelui Donald Trump de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris, liderii mondiali și-au reafirmat angajamentul față de acest pact climatic. Uniunea Europeană, Regatul Unit, Canada, African Group of Negotiators, China și Brazilia și-au exprimat dezamăgirea și au subliniat importanța acordului de la Paris, interpretând retragerea drept o amenințare la adresa luptei împotriva schimbărilor climatice.
Acțiunile administrației Trump, precum eliminarea limitelor de emisii și susținerea combustibililor fosili, ar putea crește încălzirea globală cu 0,3°C și ar putea influența negativ eforturile altor țări în combaterea schimbărilor climatice, potrivit The Guardian.
În urma retragerii din Acordul de la Paris, Trump a abolit multe dintre limitele și stimulentele pentru reducerea utilizării combustibililor fosili și a semnalat intenția de a continua să susțină industria petrolieră. Statele Unite sunt cel mai mare exportator mondial de gaz, iar producția de petrol a atins niveluri record sub administrația Biden. Acești factori ar putea contracara progresul realizat în ultimii ani în domeniul energiei regenerabile, parțial datorită Legii de Reducere a Inflației a lui Biden.
Cum au reacționat liderii la decizia lui Trump
Uniunea Europeană
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus într-un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Acordul de la Paris rămâne cea mai mare speranță pentru întreaga umanitate. Așadar, Europa va continua pe acest drum și va colabora cu toate națiunile care doresc să protejeze natura și să oprească încălzirea globală.”
Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, a scris pe rețelele sociale că decizia lui Trump a fost „un eveniment cu adevărat regretabil”, dar că „în ciuda acestui pas înapoi, rămânem angajați să lucrăm cu SUA și cu partenerii noștri internaționali pentru a aborda problema urgentă a schimbărilor climatice… Acordul de la Paris are fundații solide și va rămâne în vigoare.”
Regatul Unit
Ed Miliband, secretarul pentru securitatea energetică și zero emisii al Regatului Unit, a declarat marți, într-o comisie a Camerei Lorzilor, că va „încerca să găsească un teren comun” cu Trump și că este în continuare în „interesul național” al SUA să abordeze criza climatică. „Suntem susținători puternici ai Acordului de la Paris”, a adăugat el.
William Hague, fostul ministru de externe, a scris în Times: „Pentru o țară care tocmai a experimentat incendiile devastatoare din Los Angeles și care se confruntă cu uragane din ce în ce mai înfricoșătoare, abandonarea Acordului de la Paris și eliminarea tuturor limitelor privind utilizarea combustibililor fosili reprezintă o formă de negare.”
Canada
Steven Guilbeault, ministrul canadian al mediului și schimbărilor climatice, le-a spus jurnaliștilor: „Este de plâns că președintele SUA a decis să se retragă din Acordul de la Paris. Din păcate, nu este prima dată. Acordul de la Paris este mai mare decât o singură țară, sunt 194 de țări care continuă să lupte împreună împotriva schimbărilor climatice, în ciuda absenței SUA. Deși guvernul federal nu mai pare interesat de lupta împotriva schimbărilor climatice, vedem un mare sprijin din partea statelor americane și a sectorului privat. Este ironic ca președintele să facă acest lucru când California trece prin cea mai gravă perioadă de incendii forestiere din istoria sa.”
Canada este „pe deplin angajată în îndeplinirea obligațiilor sale în cadrul Acordului de la Paris”, a adăugat el ulterior într-un comunicat.
African Group of Negotiators
„Această decizie reprezintă o amenințare directă pentru eforturile globale de limitare a creșterii temperaturii și de prevenire a impacturilor catastrofale ale schimbărilor climatice, în special pentru cele mai vulnerabile națiuni ale lumii. SUA, una dintre cele mai mari surse de emisii de carbon din lume, poartă o responsabilitate istorică de a conduce în acțiunile climatice.
Prin abandonarea angajamentelor sale în cadrul Acordului de la Paris, SUA subminează ani de progres greu obținut și trimite un semnal periculos comunității internaționale. Pentru Africa și alte țări în dezvoltare, implicațiile sunt severe. Africa, deja aflată în prima linie a crizei climatice, se confruntă cu secete, inundații și evenimente meteorologice extreme care amenință viețile și mijloacele de trai, agravează insecuritatea alimentară și destabilizează economiile. Retragerea leadership-ului SUA diminuează sprijinul financiar și tehnic esențial pentru adaptarea la aceste provocări, lăsând națiunile vulnerabile să suporte o povară injustă”, a transmis grupul, într-o declarație comună.
China
Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Guo Jiakun, le-a spus jurnaliștilor: „Schimbările climatice reprezintă o provocare comună cu care se confruntă întreaga umanitate. Nicio țară nu poate rămâne neatinsă sau rezolva problema de una singură. China va colabora cu toate părțile pentru a aborda activ provocările schimbărilor climatice.”
Brazilia
Marina Silva, ministrul mediului din Brazilia, care va găzdui discuțiile COP30 în Belem în noiembrie, a spus: „(Deciziile lui Trump n.r.) sunt opuse politicilor ghidate de dovezile aduse de știință și bunul simț, impuse de realitatea evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv în propria sa țară.”
Impact economic
Retragerea SUA din Acordul de la Paris ar putea avea multiple repercusiuni economice atât la nivel global, cât și pe plan intern, subminând statutul SUA ca lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Decizia lui Trump ar putea diminua influența Statelor Unite în negocierile economice și climatice internaționale, iar alte națiuni ar putea adopta abordări mai puțin ambițioase, ceea ce ar încetini progresul global.
De asemenea, economia americană ar putea fi afectată, întrucât, în urma unor evenimente climatice severe, precum cele mai recente incendii, costurile de reconstrucție s-ar putea majora.
Deși SUA ar putea profita pe termen scurt prin păstrarea unor politici favorabile industriei combustibililor fosili, pe termen lung, refuzul de a investi în soluții de energie curată ar putea duce la pierderea unor piețe și locuri de muncă în industriile emergente de energie verde. Multe țări și companii sunt deja în curs de tranziție către surse de energie regenerabilă, iar acest lucru poate adânci diferențele economice între economiile care adoptă energia verde și cele care nu o fac.
