România a început anul cu deficit de 0,58% din PIB, veniturile au scăzut cu 1,4%. Cum explică Ministerul Finanțelor
România a început anul cu un deficit bugetar de 11 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB, în creștere față de luna ianuarie a anului trecut, când a înregistrat un deficit de 7,89 miliarde de lei, respectiv 0,45% din PIB.
Veniturile totale au însumat 46,75 miliarde de lei, în scădere cu 1,4% (an/an), pe fondul reducerii fondurilor europene și a unor categorii de venituri curente - încasări din TVA (ca urmare a majorării rambursărilor de TVA în ianuarie) și accize (efect de bază ridicat în ianuarie 2024).
Pe partea de cheltuieli, în sumă de 57,76 miliarde lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe luna ianuarie 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 3,1% din PIB la 3% din PIB.
În detaliu
Ministerul Finanțelor (MF) remarcă contribuții pozitive în cazul încasărilor din impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile s-au ajustat cu 0,24 puncte procentuale: -0,15 puncte procentuale în cazul veniturilor din fonduri europene și -0,09 puncte procentuale în cazul veniturilor curente.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,86 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 62,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+256,5%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,3%), peste dinamica fondului de salarii din economie (12,2%) și impozitul pe veniturile din pensii (26,3%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 17,07 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. „Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în ianuarie 2024”, arată sursa citată.
Încasările nete din TVA au înregistrat 10,54 miliarde de lei, în scădere cu 11,9% (an/an).
„Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut (3,76 miliarde de lei în ianuarie 2025, comparativ cu 2,69 miliarde de lei în ianuarie 2024), dar și de un efect de bază ridicat”, explică MF.
Veniturile din accize au însumat 3,44 miliarde de lei, consemnând o scădere de 20,1% (an/an), explicată de evoluția negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-36,8%, efect de bază ridicat). În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică pozitivă, de 18,1%.
Veniturile nefiscale au însumat 4,06 miliarde de lei, un nivel similar cu cel consemnat în luna ianuarie 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,70 miliarde de lei, în scădere cu 59,0% (an/an).
Pe partea de cheltuieli, care s-au ridicat la 57,76 miliarde de lei, se remarcă o creștere în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe luna ianuarie 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 3,1% din PIB la 3,0% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 14,01 miliarde de lei, arată MF, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au ridicat la 7,38 miliarde de lei, în creștere cu 3,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, precizează instituția.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 miliarde de lei, cu 2,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 22,30 miliarde de lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, explică MF.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 0,8 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli. Alte cheltuieli s-au situat la nivelul de 1,30 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 2,49 miliarde de lei, în scădere cu 44,8% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au scăzut la 5,3 miliarde de lei, cu 28,15% mai mici decât în luna ianuarie 2024, când au fost în valoare de 7,37 miliarde de lei.
