BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație. Economist: „Vom avea cele mai ample creșteri de prețuri din Uniunea Europeană”
Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 3,8% până la finele acestui an, potrivit guvernatorului Băncii Naționale a României, care a prezentat luni Raportul trimestrial asupra inflaţiei. „Un eventual război comercial va crea recesiune, ceea ce va complica lucrurile și pentru România”, a transmis Mugur Isărescu. Tensiunile SUA-Europa se vor răsfrânge și asupra României, avertizează specialiștii, care se așteaptă la un nou val de inflație anul acesta.
Un eventual război comercial nu va avea doar impact inflaționist, ci ar putea crea și recesiune, a mai transmis guvernatorul BNR, astfel că situația economică va fi complicată pentru România în următoarea perioadă, idee împărtășită și de economiști.
„Ne așteptăm la un val de inflație în 2025 pe fondul acestui război al tarifelor, al taxelor, pe care Donald Trump și prietenii săi încearcă să-l propună la nivel internațional și care a generat deja creșterea prețurilor, mai ales pe piața americană. Mai mult decât atât, americanii probabil vor tipări bani în perioada următoare pentru a susține firmele din Statele Unite. Trump a mai făcut asta în precedentul mandat, iar toate aceste măsuri, trilioane și trilioane de dolari, se vor concretiza într-un val de inflație care va ajunge... ghiciți unde? În Europa. Și noi vom primi din plin acest val de inflație.
Ei, ce vedem în momentul de față cu inflația din România, care e undeva pe la 5,4%? Ne spune chiar Banca Națională în ultimul său raport atunci când a luat decizia de a menține dobânda de politică monetară. Toată inflația se va menține pas cu pas, ca să zic așa, de la o lună la alta pe tot parcursul anului. Altfel spus, vom avea cele mai ample creșteri de prețuri din Uniunea Europeană pentru tot anul 2025”, a declarat economistul Adrian Negrescu, pentru digi24.
Rata inflației a urmat o tendință descendentă în cea mai mare parte a anului 2024, dar aceasta s-a temperat în trimestrul trei. România nu mai are cea mai mare inflație din UE, fiind depășită de Ungaria și Polonia, însă dobânzile au rămas ridicate ca urmare a situației politice interne și a deficitelor gemene. Pe de altă parte, economia intră într-o perioadă de deficit de cerere, ca urmare a măsurilor fiscale recente, ceea ce ar trebui să ajute inflația, a mai transmis Isărescu.
„Orice taxă pusă în plus înseamnă creșteri de prețuri pentru că statul va câștiga, dar noi consumatorii, noi clienții, noi companiile vom avea de plătit toate aceste oale sparte generate de acest război al tarifelor, care se conturează din ce în ce mai puternic între Statele Unite, Europa, China și toate celelalte puteri implicate, inclusiv Rusia, pentru că și ea e inclusă în acest război al tarifelor, până la urmă, prin exporturile pe care le facem ales de resurse. Deci, ne așteaptă scupiri, din păcate, la carburanți, scupiri la gaze, la energie și toate acestea vor face ca prețurile din România să crească.
Am văzut zile trecute inflația 5 și ceva la sută. Asta înseamnă că în perioada următoare, pe fondul acestui noi val de inflație nu este exclus să avem o inflație medie de peste 6% în următoarele luni și asta să însemne, din păcate, o creștere de prețuri și o depreciere puternică a puterii de cumpărare și, atenție, mai ales pentru pensionari, acolo unde pensiile au fost înghețate, acolo unde, să nu uităm, am înghețat alocațiile copiilor mai ceva ca într-o țară bananieră, dar și pentru angajații din sectorul public, acolo unde înghețarea salariilor, în context inflaționist, generează, până la urmă, o scădere a puterii de cumpărare”, a explicat Adrian Negrescu.
Despre trecerea pragului de 5 lei pentru un euro, guvernatorul BNR a dat un semnal: „Nu știu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, piața îl va determina. Dar ușor-ușor vom da mai multă flexibilitate. Pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, pe măsură ce lucrurile încep să intre normal și se restabilește încrederea o să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului. Anul trecut, până spre vară, am căutat să nu se aprecieze cursul, pentru că atunci când ai un deficit comercial atât de mare, nu e bine să se aprecieze cursul”.
