Exclusiv Csaba Asztalos, președintele CNCD, la Digi24.ro: „Stadioanele nu sunt un loc în care să permitem incitarea la ură și discriminare”

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a fost invitatul jurnalistului Alexandru Rotaru la Interviurile Digi24.ro. Acesta a vorbit despre scandările xenofobe de pe stadioanele din România, despre discriminarea în școli, dar și despre discursul antisemit și rasist prezent în online și nu numai. 

Incendiu și explozii la o clădire din Sectorul 1 al Capitalei

Povestea asistentei care a salvat vieți în Al Doilea Război Mondial alături de medicul Gafencu

Orfelinatele groazei din anii '90 n-au dispărut

Firea și-a depus candidatura la PMB

Biden îl ironizează pe Trump

O mașină a fost filmată pe contrasens pe A1

Un bărbat și-a cumpărat un televizor nou cu monedele găsite pe jos

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 28 aprilie

O insulă privată este scoasă la vânzare în Scoția

Principalele declarații:

• Despre scandările xenofobe la meciul Sepsi-Craiova: Am salutat decizia de a opri meciu. Întrebarea este dacă suntem capabili să avem o dezbatere constructivă și să învățăm din ceea ce s-a întâmplat. În sport au fost astfel de incidente în ultimii ani, doar anul trecut am primit 8 plângeri în legătură cu meciuri de fotabl din Liga 1, 6 vizau discrus de ură împotriva maghiarilor, 2 împotriva romilor, ori stadioanele nu sunt un loc în care să permitem incitarea la ură și discriminare mai ales că sunt evenimente extrem de vizibile care influențează comportamentul personalor.
• Legat de meciul de Sfântul Gheorghe, văd că se caută scuze, dar acolo avem înregistrări și lucrurile sunt foarte clare și cred că cei care s-au deplasat, întrebarea este de ce au simțit nevoia să scrie pe peretele blocurilor mesaje de ură sau incitare. Mulți analizează dacă arbitrul trebuia sau nu să oprească meciul, a făcut foarte bine ceea ce a făcut, spun eu.
• Există jurisprudența ÎCCJ care nu e tocmai consecventă. Avem decizii care spun că echipa de fotbal care joacă în deplasare nu răspunde pentru suporterii săi, ceea ce din punctul meu de vedere ar trebui discutate. Legea privind prevenirea și combaterea violenței în sport trebuie modificată și actualizată și trebuie să avem în vedere deciziile FIFA și UEFA.
• Echipa națională a suferit din cauza acestor comportamente. Federația a fost sancționată cu amendă iar noi am fost nevoiți să jucăm fără spectatori meciuri decisive. Oamenii aceștia nu sunt patrioți deloc, dincolo de faptul că influențează comportamentele și personalitatea copiilor.
• În fotbal sunt două tipuri de cazuri: discursul de ură împotriva romilor-Rapid București și ce e legat de acest club, și CFR, care are finanțator de etnie maghiară, am avut situații de incitare la ură împotriva maghiarilor și de când Sepsi este în Liga 1.
• Din acest punct de vedere și cei care s-au deplasat la Sfântu Gheorghe, tot în România s-au deplasat. În Sfântul Gheorghe se aplică aceleași legi care se aplică și în București. 
• FRF în acești ani a depus efort și chiar a inițiat programe și este prezentă în această zonă. Și faptul că s-au oprit partide de fotbal se explică prin perseverența FRF de a nu mai tolera astfel de comportamente.
• Merg pe stadion în mod frecvent, am ținut de mic copil cu Universitatea Craiova.
• În prima ligă au fost echipe și sunt care mai au jucători maghiari, la Sepsi sunt doar doi. Dar mai sunt și la alte echipe și fanii echipei respective scandau împotriva maghiarilor. Până la urmă e o ipocrizie să ai astfel de comportamente când minoritarii etnici au reprezentat România sub tricolor. 
• Peste tot în lume, diversitatea aduce competitivitate și rezultate.
• În perioade de criză, tensiunea și intoleranța cresc. Și atunci, unii apelează la discurs de ură. Dar, în Occident, au ajuns la un nivel de identificare a autorilor în care sancțiunea privește individul în mod clar. Aplicându-se aceste sancțiuni în mod individual sunt extrem de eficiente.
• Este posibil ca suporterii FCU Craiova să fie sancționați individual pentru că ei au fost filmați, au fost identificați. Eu dacă aș fi în locul domnului Mititelu, sau a celor care au drepturile TV, eu m-aș îndrepta împotriva acestor suporteri pentru a recupera o parte din prejudiciu.
• Aceste subiecte, de rasă, limbă, orientare sexuală, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl duce cu Occidentul. Ele sunt introduse în mod constant în dezbaterea publică și generează tensiuni în societate. Uitați-vă ce discurs a adoptat Rusia să justifice războiul: denazificare, minorități sexuală etc.
• Cu siguranță sunt elemente care pot fi interpretate în acest sens și în România. Anumite discursuri, anumite acte, anumite fapte sunt foarte apropiate de ceea ce propagă alții. Sunt anumiți lideri politici care au avut un astfel de discrus. Nu am avut sesizări pentru că nu intră în zona noastră. Un primar a ținut un discurs de 1 decembrie și putem să analizăm pe text toate elementele iliberale identificate.
• Nici Vestul nu este perfect și a tratat societățile postcomuniste din Europa centrală și de est câteodată doar ca piață de desfacere. Și aceste lucruri trebuie discutate în mod sincer, nu ca anti-UE sau anti-Vest. Pe acest segement s-au năsuct aceste de reacții ale societăților pe care unii lideri le-au exploatat politic și atunci am avut o creștere a discursului suveranist care poate fi și pozitiv dar și negativ. 
• La noi în țară avem din nou foarte prezent discursul suveranist pe considerentul că am vândut tot multinaționalelor.
• Dacă analizăm și vedem rezultatele, uităm de unde am plecat. Uităm ce înseamnă libertatea de mișcare, uităm că ai noștri copii pot să învețe la orice universitate din UE dacă sunt competitivi.
• Important este să raportăm cauzele de discriminare și să dovedim că știm să le gestionăm, prin educație și să știm să distingem între ce e bine și ce e mai puțin bine atunci când consumăm știri.
• Discursul antisemit și rasist este prezent. El s-a refugiat foarte mult în zona online pentru că acolo toată lumea e curajoasă. Dar și aici avem legislație și trebuie să aplicăm aceste reguli. Eu cred foarte mult în zona de prevenție și în zona de educație.
• Nu pot să pun semnul egalitații între cel care protestează pentru probleme sociale și cel care propagă un discurs de ură. 
• Este important să putem să dezbatem subiectele cele mai sensibile, dar unde începe incitarea la ură și discriminare aceste lucruri trebuie sancționate.
• Am o statistică pe criteriile de discriminare. Pe criteriul de dizabilitate - 110. Pe naționalitate -92 de plângeri, pe etnie - 71, vârstă - 30, orientare sexuală -13. Pe categorie socială, relații de muncă - 308 plângeri. 
• Avem această problemă în sport cu impunerea acestor cote la echipă. O să ajungem să cerem în instanță o lămurire la CJUE ca să înțeleagă toată lumea că nu se poate așa ceva.
• Mă așteptam să existe o consultare. FR de Baschet obligă minim 2 jucători din 5 să fie de origine română. Important ar fi ca ordinele să fie atacate de federație sau de judecători. Noi am prezentat argumente juridice. Și Spania și Franța a încercat să introducă astfel de reguli dar li s-a spus că nu se poate. Dacă ne-am angajat să facem parte dintr-o uniune, libera circulație a forței de muncă este un principiu de bază. Ori înțelegem, ori nu înțelegem. Vrem să fim patrioți, putem să găsim alte soluții pentru a sprijini. 
• Vorbim de discriminarea jucătorilor din UE, față de jucători din țări terțe, nu avem nicio problemă.
• Discriminarea pe baza orientării sexuale. Sunt puține astfel de plângeri, dar au fost situații în care când au aflat orientarea sexuală au fost disponibilizați. În principal, persoanele nu își asumă în public orientare din cauză stigmatizării la care sunt supuși. Însă, în ultimul timp, din ce în ce mai mulți își asumă orientarea sexuală. Anul acesta ne așteptăm la o evoluție importantă. A fost o decizie CEDO într-un proces cu Rusia, și sunt cupluri care au făcut plângeri exact pe acest motiv și ne așteptăm să se pronunțe Curtea. România ar putea fi obligată să reglementeze recunoașterea lor legală și protecția lor legală. 
• Discriminarea în școli. Sunt două motive: aspectul fizic și ținuta. Se hărțuiesc pe aceste două elemente.
• Uniforma ar putea fi o soluție bună? Uniforma este un instrument prin care se pot atenua aceste diferențe economice, sociale și de atitudine de excludere. Mai are și rolul de a promova o identitate și o valoare comună pentru școală. Eu sunt un susținător al uniformei.
• Despre Legile Educației. Nu am văzut proiectele, dar ce am citit în presă, eu am fost categoric. Pun și eu întrebarea. 10% vor intra pe baza unui tip de examen și 90% pe baza unui alt tip de examen? Deja e o diferențiere. Problema este că în clasele 5-8 noi nu avem o evaluare unitare. Acum nu mai avem nici teze. Eu sunt susținătorul tezelor unice naționale.
• Rețelele sociale și misoginismul. Unii influenceri caută să atragă oameni, vizualizări, pentru că din asta trăiesc. Fac mulți bani pentru că răspândesc ura. Este o problemă reală. Statul român a început să intervină în ultimii ani din ce în ce mai hotărât. Nu trebuie să bagatelizăm aceste situații, că sunt frații Tate sau că e vreun manelist, dezumanizând femeia. 
• Cred că este nevoie de reglementarea online-ului. CNA are deja atribuții pe online pe anumite zone.
• Astăzi, oricine se poate adresa instanței și să reclame încălcarea demnității umane pe zona de online.
• Despre cazul Viktor Orban -Băile Tușnad. Cât timp Viktor Orban are funcția de prim-ministru, în interpretarea mea, are imunitate așa cum are președintele României.