Ministerul Sănătății vrea să taie din atribuțiile Agenției Naționale de Transplant, lipsită de bani și de personal
În sala de operaţie, medicii de la Clinica de Urologie a Spitalului Judeţean din Timişoara realizează o intervenţie chirurgicală de rutină. Sunt suficient de bine pregătiţi încât ar putea face chiar şi transplant de rinichi.
Echipa este formată de luni bune, iar sălile de operaţie sunt pregătite. Numai că, între timp, s-au schimbat regulile după care se face acreditatea centrelor de transplant. Acum este nevoie de alte investitii pentru a le respecta.
„Pentru a avea o sală dedicată transplantului, renal aşa cum prevăd ultimele normative, trebuie îndeplinit planul de conformare”, spune Iulius Jugănaru, managerul Spitalului Judeţean din Timişoara.
Acesta este doar una dintre probleme. La Agenţia Naţională de Transplant lucrează doar patru persoane, care în 20 de zile au inspectat peste 50 de spitale pentru acreditare.
În loc să aprobe angajarea de personal, Ministerul Sanatatii le taie din atribuţii. Acest lucru ar putea avea repercusiuni serioase asupra activităţii de transplant.
„Se dorește ca Ministerul Sănătății să fie, împreună cu Agentia, instituție care să aibă dreptul de a aproba importul sau exportul de organe. Ceea ce este o problemă destul de delicată, deoarece această autorizație trebuie dată pe loc, în câteva minute, și se face pe baza unor considerente pe care numai Consiliul Științific al Agenției le poate lua”, explică dr. Victor Zota, coordonatorul Programului naţional de transplant.
În ciuda acestor probleme, activitatea din 2013 a fost cea mai bună de când se fac operaţii de transplant în România. Medicii au recoltat organe de la 138 de donatori şi au făcut peste 600 de transplanturi de rinichi, ficat, inimă sau ţesuturi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
