Cum au reușit moștenitorii lui Ravel să ascundă sume uriașe din drepturile de autor pentru „Bolero”

Moştenitorii celebrului „BOLERO” al lui Ravel se războiesc pe muzica faimosului compozitor. Ancheta „Paradise Papers” a dat naştere unui scandal uriaş.

Anunț surprinzător făcut de Putin: „Rusia își va reduce cheltuielile de apărare”. Ce spune despre Trump

Apă gratis doar pe hârtie. Experiment Digi24: Cum încalcă restaurantele legea în vigoare de un an

Chelsea, primul câine salvamar de pe plaja din Costinești. Care este rolul ei în echipă

Cum funcționează, în prezent, „regula fermoarului” în trafic, pe șoselele din România

Furtunile au provocat probleme în mai multe județe din țară. Au căzut bucăți mari de grindină, iar vântul a smuls acoperișuri

Vijelie puternică în București: a fost emis mesaj RO-ALERT. Șase avioane nu au putut ateriza

Theodor Stolojan, despre măsurile pe care trebuie să le ia „tandemul Ilie Bolojan-Alexandru Nazare”: „N-au încotro”

Nicușor Dan a convocat prima ședință CSAT. Evaziunea fiscală ca amenințare la securitatea națională, pe ordinea de zi

Bacalaureat la 75 de ani. Povestea bunicii din Neamț, care și-a îndeplinit visul din tinerețe

Bolero, faimoasa piesă a compozitorului francez Maurice Ravel, a ajuns subiectul unei anchete de proporţii: PARADISE PAPERS. După modelul „Panama Papers”, jurnaliştii de investigaţie de la International Consortium of Investigative Journalists au descoperit că moştenitorii compoziţiilor lui Maurice Ravel sunt implicaţi în afaceri cu firme-fantomă, din paradisuri fiscale. Motivul? Uriaşele sume obţinute din drepturile de autor.

Bolero-ul este opera cea mai pusă în scenă din toate timpurile. Până în anii 2000, piesa a fost cea mai exportată lucrare de muzică clasică în clasamentul francez al drepturilor de autor, cu încasări de peste 1,5 milioane de euro, anual.

Lucrarea, compusă în anul 1928, a fost comandată special pentru celebra dansatoare rusă Ida Rubinstein.

Drepturile muzicale asupra operei i-au revenit statului francez după 70 de ani de la moartea compozitorului. Atunci, moştenitorii s-au gândit să fenteze autorităţile şi să încaseze în continuare, ilegal, bani proveniţi din drepturile de autor.

Cum?

Povestea începe chiar la moartea lui Ravel, în 1937.

Compozitorul francez nu a avut copii. Drepturile asupra creaţiilor acestuia au revenit atunci fratelui, Edouard Ravel. Acesta, împreună cu soţia, a suferit un accident grav de circulaţie. Au angajat o guvernantă, Jeanne Taverne. Ei i-au revenit, prin testament, şi drepturile de autor asupra Bolero-ului lui Maurice Ravel.

După moartea guvernantei, cel care a intrat în posesia drepturilor a fost soţul acesteia, Alexandre Taverne. După ce s-a recăsătorit, încasările de pe urma faimoasei lucrări au ajuns la noua soţie a domnului Taverne, Georgette. Fiica acesteia, dintr-o căsătorie anterioară, Evelyne Pen de Castel, este, în prezent, ultima moştenitoare a Bolero-ului.

În 2007, Evelyne Pen de Castel a declarat că nu mai beneficiază de drepturi de autor asupra Bolero-ului. Cu toate acestea, ancheta jurnaliştilor în dosarul Paradise Papers a demonstrat că moştenitoarea a minţit şi că încasează încă 90% din drepturi prin firma-fantomă Caconda Music Promotion Limited, cu sediul în Amsterdam. Banii au fost încasaţi în urma unui contract suspect de prelungire a drepturilor de autor, iar Bolero-ul a fost catalogat drept...„lucrare în colaborare”.

La o zi după ce presa franceză a făcut anunţul, a avut loc o adevărată lovitură de teatru. Într-un articol din ziarul Le Figaro, a fost anunţată intrarea în scenă a noilor moştenitori. Avocatul acestora a demonstrat, cu acte, că există un coautor al faimosului Bolero: Alexandre Benois, scenograf, prieten al lui Maurice Ravel. Şi, pentru că acesta a murit în anul 1960, drepturile de autor asupra Bolero-ului vor fi încasate de moştenitori... încă 20 de ani.