În România pistele pentru biciclete sunt mai mult pe hârtie
Iașiul se numără printre puţinele oraşe care au amenajat piste pentru biciclete: 30 de kilometri, care, în teorie, ar putea însemna raiul bicicliştilor din capitala Moldovei. Realitatea e însă cu totul alta.
La Iași, pistele au fost amenajate direct pe trotuar, astfel bicicliștii nu trebuie să se ferească doar de trecători, ci și de obstacole. De exemplu, stâlpi care răsar chiar din mijlocul pistei.
Aradul însă nu are nici un metru de pista pentru bicicliști. Administraţia a plătit trei studii de fezabilitate și două proiecte tehnice. Preţul unui asemenea proiect a fost de 90.000 de euro. După patru ani de studii, dezbateri şi bani aruncaţi, arădenii s-au ales cu 80 de rastele pentru biciclete.
Faleza Mureșului din Arad are nu numai un studiu de fezabilitate, ci și un proiect tehnic pentru piste de biciclete. Cu toate acestea, în acest moment aici circulația pe bicicletă este interzisă.
Autorităţile spun că nu există bani şi pentru construcţia acestor benzi.
În Ungaria pistele s-au făcut cu bani europeni
Câţiva kilometri mai la vest, în oraşul maghiar Gyula, numarul bicicletelor îl depaşeşte pe cel al maşinilor. Pistele au fost construite cu bani europeni. Pistele de biciclete au fost de așa manieră construite încât să unească zonele de locuit cu centrul orașului și cu obiectivele turistice.
De altfel, bicicleta este mijlocul preferat de locomoţie pentru zeci de mii de oameni din oraşul Gyula. Iar la Gyula, proiectele abia încep. Edilii tocmai au primit finanţare europeană pentru a mări şi pentru a moderniza traseele bicicliştilor.
Deocamdată, cicliştii români nu pot decât să spere că într-o zi vor putea şi ei circula ca în marile oraşe europene
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
