O Uniune Europeană în care tinerii sunt la ei acasă

Ramona Chiriac Data publicării:
ramona
Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România. Foto: Arhivă personală

Șansa mea a fost bursa Erasmus+. Mi-a schimbat radical viața, mi-a extins orizontul de cunoaștere și mi-a deschis ochii asupra unor lumi noi. A fost mai mult decât acumulare de informații, a fost o lecție de cunoaștere și dezvoltare personală. M-am redescoperit ca personalitate și am înțeles ce înseamnă să fii cu adevărat cetățean european”. Aceste cuvinte îi aparțin lui Alexandru, un tânăr care a crescut o dată cu România europeană. Este unul din cei peste 12 milioane de europeni beneficiari ai celui mai îndrăgit program al Uniunii Europene.

Când a împlinit 18 ani, Irina, o tânără pasionată de istorie și-a îndeplinit visul de a călători prin Europa. A vizitat patru țări la care visa din copilărie și se gândește să scrie o carte despre experiența ei. Anul trecut, alături de alți peste 3.500 de colegi din România, a participat la programul DiscoverEU.

I-am întâlnit pe acești doi tineri la unul dintre evenimentele pe care le organizăm, periodic, pentru cei cărora le aparține viitorul Europei, dar și prezentul ei.

România împlinește anul viitor „majoratul” în Uniunea Europeană. Au ajuns la pragul maturității cei pentru care beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană înseamnă viața de zi cu zi: călătoriile, studiile, stagiile sau voluntariatul în străinătate, protejarea drepturilor de consumatori, siguranța pe Internet, egalitatea de șanse și multe altele.

Uniunea Europeană este o prezență constantă în viața tinerilor, însoțindu-i de-a lungul parcursului educațional și apoi profesional. Uniunea oferă programe, inițiative și resurse care sprijină educația tinerilor, îmbogățirea competențelor sau ocuparea forței de muncă. Programul Erasmus+, de exemplu, început în urmă cu 37 de ani, a sprijinit elevi, studenți, cadre didactice, formatori. Cu un buget de circa 28 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, Erasmus+ a devenit mai incluziv, mai digital și mai ecologic, oferind din ce în ce mai multe opțiuni pentru organizații. Câteva cifre importante despre impactul acestui program: în anul 2022, în România, peste 44.000 de studenți, circa 14.600 de cadre didactice și peste 780 de organizații ale tinerilor au luat parte la proiecte Erasmus+.

O serie de alte proiecte europene vin în sprijinul tinerilor cu oportunități de implicare și dezvoltare. „Împreună suntem mai puternici” este motto-ul Corpului european de solidaritate. Programul reunește tineri din toate statele membre UE care vor să ajute și să se dedice cauzelor sociale.

Sunt sprijinite formarea continuă, cercetarea, inovația și deschiderea spre noile tehnologii. Programul Orizont Europa oferă tinerilor cercetători oportunități de finanțare pentru proiectele lor, cu accent pe tehnologiile verzi și inteligența artificială.

Prin participarea la aceste programe, prin utilizarea instrumentelor pe care UE le pune la dispoziție, tinerii își îmbunătățesc competențele contribuind la găsirea unui loc de muncă dorit, la dezvoltarea profesională și la construirea unei comunități europene mai puternice.

O Uniune mai puternică răspunde aspirațiilor și speranțelor tinerilor. UE este aici și pentru a-i încuraja să se implice activ în modelarea unei Europe care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor. Ultimii doi ani ne-au demonstrat că elevii, studenții și cei aflați la începutul carierei își doresc să-și facă vocea auzită.

Cu fiecare acțiune, ne dorim să le reamintim că ei sunt la cârma viitorului Europei. Un viitor așa cum l-au imaginat în cadrul activităților din Anul European al Tineretului (2022) și Anul European al Competențelor (2023). Peste 130 de inițiative de politică pentru tineri, dezvoltate în cooperare cu aceștia, au fost implementate în domenii ca: sănătatea și bunăstarea, mediul și schimbările climatice, educația și formarea sau valorile europene.

Câteva exemple concrete de acțiuni ale Comisiei cu și pentru tineri: o diplomă europeană comună, în conformitate cu Strategia europeană pentru universități; oportunități de voluntariat pentru a aborda tranziția verde; sprijinirea tinerilor defavorizați în integrarea pe piața muncii printr-o experiență de muncă și învățare în străinătate.

Toate aceste acțiuni plasează nevoile tinerilor în centrul atenției instituțiilor europene. Tânăra generație este principalul beneficiar al celui mai mare pachet de stimulente finanțat în Europa, pachet care poartă chiar acest nume - Generația Următoare UE sau NextGenerationEU. Conceput pentru a ajuta redresarea economiilor statelor UE după crizele recente, Mecanismul de Redresare și Reziliență reprezintă șansa unică de a crea prosperitate economică și de a sprijini dezvoltarea capitalului uman. Este un pachet de peste 800 de miliarde de euro, din care este finanțat și Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) în valoare de 28,5 miliarde de euro.

„Copii, tineri, educație și competențe” este unul dintre cei șase piloni principali ai PNRR. Cu sprijinul fondurilor europene, România poate arăta așa cum și-o doresc tinerii. Sunt finanțări pentru universitățile în care vor să-și aprofundeze studiile, pentru dezvoltarea regiunilor în care vor să locuiască, să lucreze, să își întemeieze o familie, pentru IMM-urile sau proiectele de cercetare la care lucrează.

Pe acest drum, pentru dezvoltarea României și a proiectului european, este însă nevoie de implicarea tinerilor. Un pas esențial în modelarea viitorului: participarea activă și informată la procesele electorale.

Fiecare tânăr trebuie să aibă un cuvânt de spus asupra direcției în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Aceasta este, de altfel, și provocarea pe care Săptămâna europeană a tineretului o lansează cu două luni înainte de alegerile europene: „Dă glas ideilor tale!”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri