Britanicii sar în apărarea romilor evacuaţi

Clădirea BNR din Centrul Capitalei și-a deschis porțile publicului. Oamenii au putut atinge și un lingou de aur de 1,3 milioane de euro

Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie expiră la 1 iulie. Ministrul Energiei anunță măsurile propuse pentru consumatori

Scenariul pesimist după inundarea Salinei Praid: „Am putea asista la prăbușirea tavanului și formarea unui lac”. Cum s-a ajuns aici

Ce spune Ciprian Ciucu despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei. „N-aș vrea să zică cineva că fug de responsabilitate”

Salina Praid, un dezastru anunțat. Mărturiile cutremurătoare ale oamenilor care trăiesc acolo

Malul Dunării, sufocat de gunoaie. Imagini dezolante cu tonele de deșeuri aduse de ape, în urma viiturilor din ultimele zile

Planul autorităților pentru salvarea Salinei Praid. Ce spune ministrul Economiei despre posibilitatea prăbușirii acesteia

Alfred Simonis, despre decizia CCR: Nu e nicio dramă, nu se înfrânează lupta anticorupție, declarațiile de avere vor exista

Dragoș Anastasiu: Dacă vrem oameni competenți în administrație, nu le putem pune viața în vitrină. Ce spune despre decizia CCR

În scrisoarea trimisă la iniţiativa Amnesty International, arhiepiscopul de Wales, episcopul de Manchester şi Salisbury şi rabinul de Westminster îi cer lui Emil Boc să asigure familiilor de romi evacuate despăgubiri şi dreptul la o locuinţă adecvată.

"Cei de afară ne sprijină foarte mult, şi fac şi ei presiuni asupra primăriei, pentru că nu s-au luat încă măsuri în favoarea noastră" , a declarat Elena Greta, preşedintele Asociaţiei Comunitare de Romi din Coastei.

"Este o reacţie excelentă a liderilor religioşi, care se aliază astfel cu societatea civilă locală din Cluj, dar şi din alte ţări ale Europei. În principiu, trebuie găsite măsuri pentru relocarea acestor oameni în oraş, dar şi alte măsuri integrate, s-ar putea numi, în care se pune accentul atât pe locuri de muncă, cât şi pe educaţie", a declarat Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice.

Membrii comunităţii din Pata Rât se plâng de condiţiile în care trebuie să trăiască şi cer să fie mutaţi înapoi în Cluj-Napoca.

"Exact puşi între gunoaie, mai rău ca nişte animale. De ce tocmai gunoaiele? Ne punem întrebarea asta, de ce tocmai aici? Putea să fie şi în altă parte", a spus unul dintre locuitorii din Pata Rât.

Peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, au fost mutate, în 2010, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca, pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei. Autorităţile locale spun că nu a fost vorba de o evacuare.

"Nu am avut niciun caz de evacuare forţată a locuitorilor de pe strada Coastei, ci a fost un act administrativ de oferire de soluţii de urgenţă. Este un subiect care, probabil, este foarte de interes pentru anumite ţări cum este Marea Britanie, care are, la rândul său, o mare problemă privind gestiunea persoanelor fără adăpost", a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al primăriei clujene.

La începutul acestui an, Tribunalul Cluj a decis că evacuarea a fost ilegală şi a obligat primăria să plătească 2.500 de euro fiecărui reclamant. De asemenea, administraţia locală a fost obligată să pună la dispoziţia familiilor locuinţe decente. Reprezentanţii primăriei au făcut însă recurs la decizia Tribunalului.