Meşteşuguri păstrate în satele Transilvaniei

Data publicării:
mestesuguri
0 seconds of 0 secondsVolume 90%
Press shift question mark to access a list of keyboard shortcuts
Scurtături Tastatură
Shortcuts Open/Close/ or ?
Redare/PauzăSpațiu
Mărește Volumul
Micșorează Volumul
Caută înainte
Caută înapoi
Subtitrare Pornită/Oprităc
Ecran complet/Ieși din modul Ecran completf
Suprimare Sunet/Activare Sunetm
Decrease Caption Size-
Increase Caption Size+ or =
Caută %0-9
00:00
00:00
00:00
 

În satele de munte din Bistriţa-Năsăud, oamenii nu au uitat vechile meşteşuguri şi încearcă să le transmită mai departe, tinerei generaţii. Este şi cazul învăţătorului Constantin Merian, care a învăţat să prelucreze lemnul de la fratele său, când avea doar 10 ani. A fost atunci o solicitare pentru el, întrucât putea să-şi facă singur orice jucărie.

"Totul e din lemn. Copilul și-ar putea colora singur o astfel de jucărie. La o grădiniţă, la clasele I-IV, dacă fiecare ar avea o jucărie din aceasta, şi-ar colora-o cum ar vrea. În Franţa, am văzut, sunt destul de scumpe. O astfel de maşinuţă e cam 10-15 euro", spune Constantin Merian.

Între timp, traforajul a devenit pentru învăţător principalul mod de relaxare. Şi-a creat un mic atelier în spatele casei şi a învăţat să facă tablouri din lemn. Cu aceaste creaţii, artizanul a participat la mai multe târguri de profil din ţară, însă fără prea mare succes. Drept urmare, a hotărât să promoveze produsele pe internet, iar acum primeşte sute de comenzi din Franţa.

"Cu cât sunt mai multe bucăţele de decupat, cu atât se lucrează mai mult. Adică, bunăoară, ciobănaşul de Grigorescu necesită mult de lucru. 25 de euro costă un tablou cum e ciobănaşul", mai precizează învățătorul.

În aceaşi zonă, tanti Măriuca ţese încă la războiul de lemn pe care l-a moştenit de la străbunica ei. Ea spune că lucrul cu ţesăturile e un minunat mod de relaxare şi că ar trebui practicat şi de fetele tinere din ziua de astăzi.

"Fetele mele ştiu să coasă, să ţeasă şi cu timpul mă gândesc că şi ele la bătrâneţe... Eu, oricum, stativele din casă nu le arunc, să le aibă", spune femeia.

Specialiştii confirmă faptul că vechile meşteşuguri se bucură de tot mai multă apreciere, în special în ţările occidentale. Existenţa cererii pentru produsele tradiţionale româneşti ar putea, pe viitor, să ajute la dezvoltarea economiei rurale.

"Artizanatul este perceput în toate ţările europene ca una dintre soluţiile pentru revitalizarea economiilor rurale", explică etnograful Tudor Sălăgean.

Pentru că sunt tot mai apreciate, vechile tradiţii şi meşteşuguri româneşti încep să fie predate şi la oraş, în ateliere de lucru organizate la muzeele etnografice sau chiar în şcoli.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Actul ciudat prezentat de Simion! A vrut să arate diplomele de studiu, dar altceva a ieşit la iveală...
Digi FM
Ce avere are Maria Shriver. Câți bani ar fi primit după divorțul de Arnold Schwarzenegger
Pro FM
Eurovision 2025 începe fără România și Moldova. De ce nu participăm nici anul acesta
Film Now
Christopher Schwarzenegger, despre momentul în care s-a decis să slăbească: "Am vrut să sar cu parașuta și...
Adevarul
Chiriile s-au scumpit considerabil în ultimul an. Județele în care românii plătesc cel mai mult pentru o...
Newsweek
Cum poți primi pe lângă pensia de urmaș un bonus de 37.000 lei? Casa de Pensii anunță condițiile
Digi FM
Nicușor Dan și-a arătat diploma de Bacalaureat, după viralizarea unei imagini false. Ce note a luat la examene
Digi World
Săritul corzii, exercițiul complet care îți transformă corpul în doar câteva minute pe zi. Ce beneficii aduce...
Digi Animal World
Acest câine are un nume absolut hilar: „Mama mea refuză să-mi plimbe câinele pentru că numele lui e prea...
Film Now
„O familie frumoasă”. Julia Roberts, alături de cei trei copii ai ei, într-o imagine inedită postată de soțul...
UTV
Daiana Anghel confirmă despărțirea de Sorin Gonțea, după 10 ani de relație: „A fost bine. Dar nu suficient de...