ROMÂNIA FURATĂ. Fabricile de jucării, devalizate şi transformate în afaceri imobiliare

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Telefonul inteligent, laptopul sau tableta sunt jucăriile obişnuite ale copiilor de astăzi. 90% vin China şi din Turcia.

Epoca jucăriilor româneşti a apus definitiv în 2007. Fabricile de jucării au fost devalizate şi transformate în afaceri imobiliare. În 1960 România avea opt fabrici care, printre altele, produceau şi jucării.

„Tabla de grosimea care trebuia, straturile de grosimea care trebuiau şi ieşeau jucării rezistente”, spune Cristian Dumitru, președintele Asociației Muzeul Jucăriilor.

Aceasta trompetă a fost produsă la fabrica Metaloglobus din Bucureşti, acum 40 de ani şi încă funcţionează perfect. În anii 70, Metaloglobus fabrica milioane de jucării de pluş şi de metal. Plus, celebrul autobuz ONT.

„Era realizată din foarte multe piese, deci avea elemente din tablă cromată, elemente din tablă vopsite, roţi din cauciuc, capace metalice vopsite. Bara era separat, farurile erau piese separate. Gemuleţele din plexiglas”, mai spune colecționarul.

Metaloglobus intră bogată în capitalism: 2.400 de angajaţi, utilaje şi hale pe mii de metri pătraţi. În 1999 ajunge datoare-vândută.

AVAS decide să o privatizeze şi vinde întreaga platforma Metaloglobus omului de afaceri sirian Imad Mohamad Kassas.

Astăzi, fostul mamut Metaloglobus mai înseamnă doar 20 de angajaţi care întreţin clădirile. În 25 de ani, statul a mai îngropat o industrie autohtonă, altă dată prosperă.

Urmăriți întreaga poveste în această seară, la ora 21.00, într-un reportaj din campania România furată.