SUCCESIUNE LA VATICAN. Cardinalul libanez Boutros al-Rahi, printre favoriţi. Cei trei cardinali ai României

Data publicării:
1103 20vatican-54167

La Digi24, într-o ediţie specială dedicată alegerii noului Papă, se pune în discuţie posibilitatea ca lumea să se întoarcă, de la Est la Vest. Ce-ar fi dacă un Patriarh din Orient ar deveni Patriarh al Occidentului, adică Papă?

La ultimul consistoriu, Benedict a creat cardinal un patriarh al unei Biserici orientale, Biserica maronită din Liban. Este vorba despre cardinalul Bechara Boutrosal-Rahi, care va face parte din conclavul de marţi şi care ar putea fi ales Papă.

Cine este Bechara Boutros al-Rahi

Cardinalul Bechara Boutros al-Rahi este patriarhul maronit de Antiohia. S-a născut în Liban în 1940 şi a devenit preot la vârsta de 27 de ani. În timpul ultimului consistoriu din noiembrie 2012, Benedict XVI l-a avansat cardinal.

Bechara Boutros al-Rahi este cunoscut pentru tonul său conciliant. La publicarea unui material video ofensator pentru profetul Mahomed care a declanşat proteste violente împotriva ambasadelor americane, cardinalul a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să condamne insulta împotriva religiei. A spus că acest film nu era o insultă la adresa Islamului, ci şi la adresa celorlalte religii.

A locuit la Roma, într-o perioadă în care a fost director al transmisiunilor în limba arabă pentru Radio Vatican. Pe lângă limba arabă, el vorbeşte franceza, engleza, spaniola şi italiana. În următoarele săptămâni, el se pregăteşte pentru a conduce ceremonia Calea Crucii din Vinerea Mare, care se desfăşoară la Colosseumul din Roma.

Ultimul demers pentru pace l-a făcut în timpul vizitei sale în Siria, în luna februarie. A fost pentru prima oară când un patriarh maronit a păşit în această ţară de când Libanul a devenit independent, în 1943.

Părintele Michel Kubler, invitat permanent al rubricii SUCCESIUNE LA VATICAN, a explicat ce şanse are acesta să primească mitra Papală. Urmăriţi interviul în materialul video ataşat.

Cine sunt cei trei cardinali români

România a avut până acum trei cardinali. Primul este Iuliu Hossu, episcopul ardelean care a citit Proclamaţia de la Alba-Iulia în 1918, unul dintre artizanii Marii Uniri. Cel de-al doilea, Alexandru Todea, a fost deţinut politic timp de 13 ani. Şi unul şi celălalt au luptat pentru independenţa românilor transilvăneni, opozanţi ai regimului comunist.

De anul trecut, din dorinţa Papei Benedict al XVI-lea, Lucian Mureşan este cardinal, iar Biserica Greco-Catolică din România are rang de arhiepiscopie majoră.

Cardinalii români aparţin unei Biserici de rit oriental, Biserica Română Unită cu Roma, sau Greco-Catolică.

Roşu cardinal

Potrivit RomeReports, poziţia de cardinal al Bisericii Catolice este o onoare pe care numai Papa o poate conferi. Termenul cardinal derivă din cuvântul latin „cardo”, care înseamnă pivot, folosit ca metaforă pentru a sugera că ei sunt cei în jurul cărora se mişcă Biserica.

Printre trăsăturile care trebuie să îi definească sunt inteligenţa, bunătatea şi prudenţa în luarea deciziilor. Ei devin cardinali în cadrul unei ceremonii speciale, consistoriul. Ultima astfel de ceremonie a avut loc în noiembrie 2012, când Benedict a creat şase noi cardinali, numărul lor ajungând astfel la 207.

Sarcina lor principală este de a-l sfătui pe Papă şi de a prezida cele mai importante departamente ale Curiei Romane sau cele mai mari episcopii din lume. Dar cel mai important rol pe care îl au este acela de a alege un nou Papă în timpul perioadei denumite Sede Vacante - vacanţă a Scaunului Pontifical.

Roşu, culoarea cardinalilor, simbolizează acordul lor de a muri pentru credinţă. Ei primesc un inel din partea Papei, simbolizând uniunea lor, căsătoria spirituală cu Biserica. Pe inel, în interior, este gravat sigiliul Papei în timpul cărora au devenit cardinali.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri