TRIUMFUL UNEI NAȚIUNI. Ion Inculeț, omul Unirii de la Chișinău

PSD a validat 6 miniștri pentru viitorul Executiv. Același vicepremier, iar 3 dintre cei propuși acum au fost în Guvernul Ciolacu 2

Obligați să refacă fațadele clădirilor pe cheltuiala proprie. Ce riscă mii de proprietari din Brașov, dacă nu-și renovează locuințele

Parcurile acvatice, magnet pentru turiști. Județul care transformă apele termale în „mine de aur”, cu bani europeni

Drama dependenților de jocuri de noroc. Mărturia unui tânăr actor, care a reușit să se vindece

Dragoș Benea îl critică pe Sorin Grindeanu pentru intrarea la guvernare: „Nu a prezentat planul fiscal. Știm că nu ştim în ce intrăm!”

Românii taie multe de pe lista de necesități. Care este nivelul de bunăstare în comparație cu ceilalți europeni

Premieră în România. Orașul în care oamenii pot apela la „avocatul de serviciu” pentru consultanță juridică gratuită

400 de soiuri de grâu, testate de cercetătorii din Iași. Experții vor să afle care rezistă cel mai bine la vremea extremă din România

Canicula scade alarmant debitul Dunării. Județul în care fluviul poate fi trecut la pas, pe anumite porțiuni

În şirul oamenilor Unirii de la 1918, basarabeanul Ion Inculeţ este iniţial omul Revoluţiei Ruse. În 1917 devine deputat în Sovietul oraşului Sank Petersburg. Imperiul era în fierbere, fiecare naţionalitate vroia cel puţin autonomia, dacă nu chiar independenţa. Ion Inculeţ, apropiat de şeful guvernului provizoriu, Aleksandr Kerenski, este trimis la Chişinău să coordoneze mişcarea reformatoare din Basarabia.

Aici, încurajate de revoluţie, obştiile săteşti cer autonomia administrativă şi economică a Basarabiei, iar la 1 mai 1917 adunarea de la Odessa a 10.000 de ofiţeri români din fosta armată țaristă împinge lucrurile mai departe, spre autonomie politică. S-a ajuns astfel la alcătuirea Sfatului Ţării, menit să facă posibile aceste revendicări. Politician consecvent şi negociator abil, Ion Inculeţ este ales preşedinte şi deschide adunarea la 4 decembrie 1917.

Deşi susţinuse iniţial independenţei Basarabiei, Ion Inculeţ a realizat curând după lovitura bolşevicilor lui Lenin că singura şansă de păstrare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor moldoveni este Unirea cu România.

Consiliul Director al Basarabiei şi Sfatul Ţării cer ajutorul armatei române atunci când, în ianuarie 1918, Chişinăul este ocupat de bolşevici. După restabilirea ordinii, trupele româneşti se retrag, iar la 27 martie, cu Ion Inculeţ la prezidiu, Sfatul Ţării decide Unirea Basarabiei cu România. Când regele Ferdinand şi autorităţile de la Iaşi iau act oficial de cererea de unire a basarabenilor, Ion Inculeţ devine ministru în guvernul Marghiloman.

După război, Ion Inculeţ, lider al Partidului Ţărănesc din Basarabia, se apropie însă de liberali. În 1922 intră în guvernul Brătianu, iar din 1923 se înscrie în partid şi este în mai multe rânduri ministru.

Ion Inculeţ s-a stins în urma unui infarct, în noiembrie 1940. În iunie coordonase ca ministru în guvernul Tătărescu evacuarea Basarariei, rezultat al Pactului Ribbentrop-Molotov şi ştia că mulţi dintre colegii săi din Sfatul Ţării luaseră drumul Siberiei, urmăriţi de furia NKVD-ulu.