Analiză Ce șanse mai are Kilicdaroglu să câștige în fața lui Erdogan. Cinci moduri în care opoziția turcă încearcă să-l învingă pe „Sultan”

Data actualizării: Data publicării:
Election campaign poster in Ankara, Turkey - 11 May 2023
Erdogan este favorit să câștige turul doi al alegerilor prezidențiale. Foto: Profimedia Images

Ceea ce părea a fi pentru Recep Tayyip Erdogan o bătălie pentru supraviețuire politică înainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale din Turcia, se apropie de un deznodământ fericit pentru acesta. Potrivit ultimelor sondaje, actualul președinte este creditat cu 51% șanse să câștige un nou mandat după scrutinul de duminică, 28 mai. În turul întâi, cu două săptămâni în urmă, Recep Erdogan a obținut mai multe voturi decât anticipau sondajele, el reușind să obțină locul unu cu 49,51%, față de procentul de 44,88% obținut de Kemal Kılıçdaroğlu, susținut de o coaliție de opoziție. Pe locul trei, cu 5,1% dintre voturi, s-a clasat naționalistul Sinan Oğan. Între cele două tururi, acesta și-a anunțat sprijinul pentru Erdogan, dar presa turcă scrie că susținătorii săi nu vor respecta in corpore anunțul liderului. 

Peste 64,1 milioane de persoane sunt înscrise pe listele electorale din Turcia, inclusiv 1,76 milioane de turci care votează în străinătate și 4,9 milioane de tineri care au votat pentru prima dată la turul 1 al alegerilor generale și prezidențiale. Alegerile generale din 14 mai au fost câștigate de partidul lui Erdogan, AKP.

Prezența la vot în primul tur a fost de aproape 89% în rândul alegătorilor din Turcia. Dacă Kilicdaroglu dorește să obțină cele 2,5 milioane de voturi dintre el și președintele Erdogan, va trebui să-i câștige pe alegătorii care l-au susținut pe candidatul ultranaționalist Sinan Ogan, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur cu 2,8 milioane de voturi. Numai că această sarcină a devenit și mai grea după ce Ogan a anunțat că îl susține pe președintele turc.

Captură de ecran din 2023.05.26 la 11.39.45
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din Turcia. Captură foto: BBCNews.com

Conform BBC News, turcii se află într-un punct de cotitură istoric: fie își păstrează liderul politic care îi conduce de mai bine de 20 de ani, fie aleg să îl schimbe cu un politician mai înclinat către valorile occidentale decât Erdogan și care își dorește să anuleze unele dintre puterile statului prezidențial. 

Președintele Recep Tayyip Erdogan este favoritul pentru a câștiga scrutinul din această duminică și promite o Turcie puternică și multilaterală pentru asta. De asemenea, liderul de la Ankara spune că afirmațiile opoziției cu privire la faptul că Turcia este o dictatură nu sunt altceva decât campanii de calomnie și prostii”. 

Contracandidatul președintelui turc,, Kemal Kilicdaroglu, susținut de o largă opoziție, a declarat că votul de duminică reprezintă un referendum privind direcția viitoare a Turciei”. Acesta a căutat sprijinul alegătorilor naționaliști pentru a-și crește șansele de a obține victoria în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.  

Un moment important pentru turci 

Din 2018 și până în prezent, președintele turc Erdogan a condus țara cu o putere prezidențială extinsă. În calitate de președinte executiv, acesta poate declara o stare de urgență și poate alege sau demite funcționarii publici. 

În plus, Erdogan își acuză adversarii că sunt „pro-LGBT”, în timp ce partidul său islamist se poziționează de partea familiei și își evidențiază succesul în modernizarea Turciei. 

Erdogan și partidul său au devenit o forță în ceea ce privește alegerile, câștigând scrutine consecutive și promovând referendumuri care i-au permis președintelui turc să acumuleze și mai multă putere, în mare parte cu sprijinul alegătorilor mai săraci sau conservatori din punct de vedere religios.  

Un maestru al autoconservării, Erdogan și-a câștigat reputația de a marginaliza pe oricine l-a provocat. După o tentativă de lovitură de stat în 2016, guvernul său a închis zeci de mii de oameni acuzați că aparțin mișcării religioase acuzată că a născocit complotul pentru a-l înlătura pe președinte de la putere. Alți peste 100.000 de bugetari au fost concediați. Astăzi, Turcia este unul dintre statele din lume unde sunt închiși cei mai mulți jurnaliști.

Criticii l-au acuzat pe Erdogan că folosește procesul democratic pentru a-și spori puterile, împingând țara către autocrație. Alegerile din acest an au loc pe fondul unei grave crize economice și ceea ce analiștii spun că reprezintă o eroziune democratică sub guvernul lui Erdogan.  

Dacă președintele turc obține victoria electorală în această duminică, nu se vor schimba prea multe lucruri , susțin analiștii politici, care precizează că puterile lui Erdogan sunt deja atât de mari încât nu va căuta să le extindă mai departe. 

Alp Yenen, lector în studii turcești la Universitatea Leiden din Olanda, consideră că, dacă inflația de peste 43% din Turcia va mai dura mult, Partidul AKP al președintelui ar putea accelera ritmul lent al autoritarismului

Kemal Kılıçdaroğlu, cel care dorește să-l înlocuiască pe Erdogan, vrea să răstoarne sistemul prezidențial creat în urmă cu cinci ani și să se întoarcă la un parlament și un prim-ministru care să guverneze responsabil.  

Presidential candidate and Leader of CHP Kemal Kilicdaroglu in Kutahya
Kemal Kilicadaroglu, susținut de Alianța Națiunii formată din șase partide de opoziție. Foto: Profimedia Images

Președintele ar deveni apolitic, iar celelalte cinci partide din alianța de opoziție care îl susține pe Kilicdaroglu ar avea fiecare câte un vicepreședinte, alături de cei doi primari de centru-stânga din Ankara și Istanbul. 

Dar partidul lui Erdogan și aliații săi naționaliști și conservatori și-au asigurat o majoritate în parlament și, dacă alianța de opoziție ar câștiga președinția, ar trebui să ducă o luptă extrem de mare pentru a-și pune în practică reformele. 

O întrebare fundamentală: Turcii privesc spre Est sau spre Vest? 

Turcia face parte din NATO, dar Erdogan a căutat, de asemenea, legături strânse cu China și Rusia, cumpărând un sistem rusesc de apărare antiaeriană S-400 și inaugurând o centrală nucleară construită de Rusia - prima din Turcia - înainte de alegeri. 

Erdogan pledează pentru o poziție multilaterală, considerând Turcia drept „o insulă a păcii și securității”. Mai mult, liderul turc încearcă să cultive ideea că puterea politică de la Ankara este un mediator în războiul pornit de Rusia în Ucraina. 

Oponentul său și aliații acestuia, între timp, vor să revină la procesul de aderare la Uniunea Europeană și să restabilească legăturile militare ale Turciei cu SUA, menținând în același timp relațiile cu Rusia. 

Erdogan a sprijinit eforturile eşuate de răsturnare a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în timp ce a găzduit cel puţin 3,6 milioane de refugiaţi sirieni care au devenit din ce în ce mai nedoriţi într-o perioadă de dificultăţi economice în Turcia. Opoziţia a reluat planurile lui Erdogan de a deporta o parte dintre refugiaţi în Siria, dar niciunul dintre ei nu a stabilit cum ar putea avea loc acest lucru în siguranţă. 

Dacă Erdogan rămâne la putere, va continua să împingă Turcia cât mai departe de Occident, fără a părăsi NATO, cred analiștii. „Pe termen mediu sau lung, vrea să ducă Turcia într-un punct în care apartenența la NATO este irelevantă”, consideră Selim Koru, cercetător în cadrul grupului de reflecție Tepav din Turcia.  

O țară divizată 

Kemal Kilicdaroglu, liderul opoziției laice, a obținut 44,9% din voturi în primul tur al alegerilor. Prin urmare, electoratul din Turcia este extrem de polarizat și despărțit doar de 4% din voturi. 

Candidatul ultranaționalist, Sinan Ogan, a obținut un scor neașteptat de 5,2%, împingând cursa electorală spre al doilea tur. Acum acesta a anunțat că îl susține pe ErdoganErdogan a declarat că un vot pentru el în turul doi este un vot pentru stabilitate. Într-un interviu acordat luni seara târziu radiodifuzorului de stat TRT, Erdogan şi-a exprimat recunoştinţa pentru susţinerea lui Ogan. Cred că această uniune de forţe va fi benefică pentru ţara şi naţiunea noastră", a declarat Erdogan, adăugând că el şi Ogan au fost de acord în multe chestiuni, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului, precum şi relaţiile cu statele cu populaţii turce.

Ogan-Erdogan
Sinan Ogan, care a ieșit pe locul trei la alegerile prezidențiale din Turcia, a anunțat că îl susține pe Recep Tayyip Erdogan în turul doi. Foto: Profimedia Images

Unii se întreabă de ce cei mai mulți alegători i-au dat în continuare votul lui Erdogan, în ciuda crizei economice și a răspunsului lent al guvernului la cutremurele dezastruoase din februarie, care au ucis cel puțin 50.000 de oameni. Profesorul Soli Ozel, care predă cursuri de relații internaționale la Universitatea Kadir Has din Istanbul, spune că președintele turc „este un politician care emană putere, iar acesta este un lucru pe care Kilicdaroglu nu îl are". 

Kilicdaroglu, care este susținut de o alianță de opoziție formată din șase partide, obișnuia să emane speranță și să promite libertate și democrație. Dar după eșecul din primul tur a făcut un viraj brusc spre dreapta politică. Acum se arată mai puțin drept un bunic grijuliu și mai mult un naționalist de linie dură, potrivit unui jurnalist turc.

„Anunț aici că voi trimite toți refugiații înapoi acasă odată ce voi fi ales președinte”, a declarat Kilicdaroglu la un miting electoral recent de săptămâna trecută. Aceasta mișcare ar viza peste trei milioane de sirieni care au fugit de războiul acasă. Este un mesaj care merge bine în Turcia. 

Un posibil glonț de argint pentru opoziție - refugiații sirieni 

Alegerile de duminică sunt urmărite cu mare atenție de 3,5 milioane de refugiați sirieni care au protecție temporară în Turcia. Anunțul lui Kemal Kilicdaroglu cu privire la trimiterea lor acasă în cel mai rapid mod reprezintă o îngrijorare majoră pentru sirieni, care au ajuns în Turcia mai ales în primii șase ani de război din Siria, notează Politico Europe

Nu în ultimul rând, alegeri sunt importante pentru sirieni pentru că, după ce liderul opoziției nu a reușit să obțină prima poziție în primul tur, a făcut din refugiați și migranți ilegali problema numărul unu a campaniei sale.

Experții spun că face asta, căci are nevoie de votul a aproape 2,8 milioane de turci care au susținut în primul tur un candidat ultranaționalist. Kilicdaroglu l-a acuzat pe președintele Erdogan că a adus 10 milioane de migranți în Turcia și nu vorbește doar despre sirieni, dar și despre iranieni, afgani și pakistanezi. 

Peste 80% dintre turci doresc ca sirienii să se întoarcă acasă. Totuși peste 700.000 de sirieni sunt înscriși în școlile turcești și circa 880.000 de copii sirieni s-au născut în Turcia din 2011. „Nu pot să înțeleg cum ar părăsi această viață și s-ar întoarce în Siria”, spune profesorul Murat Erdogan, care conduce o organizație ce face studii de teren regulate despre sirienii din Turcia. 

Kemal Kilicdaroglu spune că va negocia întoarcerea sirienilor cu puterea politică de la Damasc, dar, deoarece Siria insistă ca Turcia să părăsească zona tampon de 30 km peste graniță, acest lucru face să existe riscul ca Siria să lanseze atacuri asupra zonei și să declanșeze un nou val de refugiați. 

Liderul opoziției știe foarte bine că un acord ar dura până la doi ani și ar cere Națiunilor Unite să-l supravegheze. Dar Murat Erdogan crede că implementarea ar putea dura circa un deceniu. 

Președintele Erdogan a încercat să dezamorseze problema, promițând că va accelera repatrierea voluntară a unui milion de sirieni printr-un acord cu Bashar al-Assad. Ideea ca sirienii să se întoarcă voluntar pare exagerată, dar presa de stat turcă a raportat că lucrările la construirea a 5.000 de apartamente în Siria au început deja. 

Oricine este următorul președinte al Turciei, naționalismul este deja un câștigător. Alegătorii turci au ales pe 14 mai cel mai naționalist și conservator parlament din istoria Turciei, în care coaliția de guvernământ AKP (Justiție și Dezvoltare) a lui Erdogan și-a păstrat controlul. 

Captură de ecran din 2023.05.26 la 12.04.32
Rezultatele privind alegerile parlamentare. Captură foto: BBCNews.com

Kurzii - făuritori de regi  

Kurzii din Turcia reprezintă o cincime din populația turcă în număr de 85 de milioane de persoane. Partidul pro-kurd, care a atras aproape 9% din voturile parlamentare, l-a susținut public pe Kemal Kilicdaroglu pentru funcția de președinte și vede votul de duminică ca pe un moment istoric pentru a scăpa de un „regim condus de un singur om”. 

De partea cealaltă, Erdogan l-a acuzat pe Kemal Kilicdaroglu că s-a predat „șantajului” și agendei atât a partidului pro-kurd, cât și a militanților PKK, care sunt văzuți de Turcia și de Occident ca teroriști. 

Dar alegătorii kurzi sunt alarmați că liderul opoziției turce s-a poziționat cu un lider de extremă dreaptă în lupta împotriva „terorismului”. Kilicdaroglu a fost, de asemenea, de acord cu faptul că primarii kurzi pot fi înlocuiți cu mandatari numiți de Ankara în așa-numitele cazuri de „teroare”. 

Copreședintele partidului pro-kurd, Pervin Buldan, l-a susținut pe deplin pe liderul opoziției, dar asta nu înseamnă că toți alegătorii kurzi vor urma exemplul. „Obținerea votului naționalist este o posibilitate, dar există riscul pierderii votului kurzilor. este un echilibru delicat. Cum să-i atragi pe naționaliști fără să-i pierzi pe kurzi?”, se întreabă Alp Yenen. 

Inflație mare sau economie corectă 

Înaintea primului tur de scrutin, starea economiei Turciei era cea mai importantă în mintea alegătorilor, înainte ca problema refugiaților să iasă în prim-plan. Inflația este oficial de 43,68%, iar turcii suportă deja de mult timp o puternică criză a costului vieții. 

Primii ani ai lui Erdogan la putere au fost un cuvânt de referință pentru o creștere economică puternică și proiecte de construcții enorme. Dar în ultimii ani, guvernul său a abandonat politica economică corectă. S-a erodat treptat independența băncii centrale prin demiterea a trei dintre guvernatorii săi în succesiune rapidă, spune Selva Demiralp, profesor de economie la Universitatea Koc din Istanbul. 

Inflația a crescut, pe măsură ce ratele dobânzilor au fost menținute la un nivel scăzut, în timp ce moneda națională s-a depreciat pentru a îmbunătăți balanța comercială și pentru a stimula exporturile. Erdogan promite creștere economică, șase milioane de noi locuri de muncă și un impuls mare în ceea ce privește turismul, dar experții cred că politicile sale vor menține inflația la 45% în următoarele luni. 

Dacă Kemal Kilicdaroglu și aliații săi câștigă președinția, Selva Demiralp crede o revenire la politicile economice corecte și o bancă centrală independentă vor reduce inflația la pragul de 30% până la sfârșitul anului 2023 și va continua să scadă după aceea.

Viitorul lui Erdogan

Conform constituției revizuite a Turciei, care permite doar două mandate ca președinte, Erdogan ar trebui să își termine mandatul în 2028 dacă ar câștiga turul doi de duminică. În prezent, nu există planuri pentru un succesor. 

Erdogan
Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei. Foto: Profimedia Images

Președintele turc a avut deja două mandate, dar consiliul electoral din Turcia a decis că primul său mandat ar trebui văzut ca începând nu în 2014, ci în 2018, când noul sistem prezidențial a intrat în vigoare, făcând ca alegerile pentru parlament și președinție să fie în aceeași zi. 

Sub o nouă președinție a lui Erdogan, Turcia se poate aștepta la un control sporit al instituțiilor statului și al mass-media, dar și la o reprimare mai mare a disidenței. Este posibil ca inflația să rămână ridicată din cauza preferinței sale pentru ratele scăzute ale dobânzilor. Pe plan internațional, Turcia lui Erdogan ar putea continua să blocheze tentația Suediei de a adera la NATO și se va prezenta drept mediator între Ucraina și Rusia.

Este posibil ca alegătorii turci să nu acorde prioritate politicii externe la urnele de vot, dar decizia lui Erdogan de a intensifica retorica naționalistă în timpul campaniei pare să fi dat roade, atât pentru el, cât și pentru alianța sa parlamentară conservatoare, a observat New York Times. În timpul campaniei, Erdogan a adus o navă de război la Istanbul, pentru ca alegătorii să o viziteze. El și-a intensificat criticile la adresa Statelor Unite, afirmând chiar în ajunul alegerilor că președintele Biden încearcă să îl răstoarne de la putere.

Cinci moduri în care Kilicdaroglu încearcă să-l învingă pe Erdogan în turul doi

După un rezultat deprimant în primul tur pentru mulți dintre susținătorii săi, candidatul de opoziție al Turciei, Kemal Kilicdaroglu, conduce acum o campanie mai solidă pentru a-l învinge pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan în scrutinul din 28 mai. 

Schimbarea de retorică vine după ce naționaliștii și extremiștii au câștigat teren la alegerile prezidențiale și parlamentare din 14 mai, o tendință care, spun analiștii consultați de Reuters, îl ajută pe Erdogan și explică parțial și succesul său electoral, în ciuda tuturor celorlalte vulnerabilități.  

Al Jazeera prezintă cinci strategii pe care Kemal Kilicdaroglu le folosește pentru a-și demonta adversarul:

1. Dublarea poziției anti-migrație

  • Promisiunea de campanie a lui Kilicdaroglu a inclus întotdeauna întoarcerea acasă a refugiaților sirieni, dar poziția sa cu privire la acest subiect s-a întărit după votul din primul tur pentru a face apel la naționaliști. 
  • Pe parcursul campaniei electorale, candidatul opoziției a mai spus că va căuta finanțare de la Uniunea Europeană pentru a construi case, școli, spitale și alte facilități în Siria și că va încuraja antreprenorii turci să deschidă fabrici și afaceri pentru a crea locuri de muncă.
  • Dar, în urma votului din 14 mai, Kilicdaroglu a acuzat guvernul turc că a permis intrarea în țară a 10 milioane de migranți, într-un discurs din 17 mai.
  • Kilicdaroglu a avertizat că numărul de migranți ar putea ajunge la 30 de milioane, fără a oferi nicio dovadă pentru cifrele la care a făcut referire.
  • O zi mai târziu, Kilicdaroglu a mers mai departe, spunând că Erdogan „nu a protejat granițele și onoarea Turciei” și că va „trimite acasă toți refugiații".
  • De atunci au apărut panouri publicitare în orașele turcești care arată un Kilicdaroglu zâmbitor lângă sloganul „Sirienii vor pleca!”
  • Deși Partidul Popular Republican (CHP) al lui Kilicdaroglu nu a făcut publicitate sloganului în sine, nici nu s-a distanțat de acesta.

2. Adoptarea unei schimbări de imagine

  • Comportamentul blând al lui Kilicdaroglu a apărut ca o antiteză cu stilul dur al lui Erdogan.
  • În timpul campaniei, el s-a jucat cu imaginea sa mai familiară, filmând videoclipuri pe Twitter din bucătăria sau din studiul său din Ankara, cu mânecile cămăși suflecate.
  • O emblemă a campaniei sale a fost un semn de inimă format cu mâinile, un gest pe care l-au făcut susținătorii săi la mitingurile sale.
  • Din moment ce s-a descurcat mai rău decât Erdogan la votul din primul tur, el a trecut de la imaginea de „bunic” la una care îl evocă a fi un „lider dur”, în special prin poziția sa față de refugiații sirieni.

3. Obținerea sprijinului unui rival notabil al lui Erdogan

  • Presa locală a raportat că influentul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, conduce campania de voturi pentru Kilicdaroglu.
  • Politicianul popular a fost văzut drept potențialul rival al lui Erdogan la alegerile din mai 2023. Mulți și-au dorit ca el să fie candidatul la președinție al CHP în fața lui Kilicdaroglu.
  • Imamoglu a fost ales primar în martie 2019, aceasta fiind o lovitură pentru Erdogan și Partidul său, care controlase Istanbulul timp de un sfert de secol.
  • Este posibil ca primarul remarcabil să fi fost selectat pentru a uzurpa acum conducerea de 20 de ani a țării lui Erdogan.

4. Contestarea buletinelor de vot

  • După primul tur de scrutin, partidele de opoziție din Turcia au raportat mii de discrepanțe și nereguli la vot.
  • Discrepanțele, au spus ei, au fost între cele înregistrate la secțiile de votare și voturile intrate în sistemul Consiliului Suprem Electoral (YSK).
  • Muharrem Erkek, un vicepreședinte al formațiunii politice CHP, a susținut că voturile pentru Kilicdaroglu au fost alocate incorect lui Muharrem Ince, care s-a retras din cursa prezidențială cu trei zile înainte de alegeri.
  • Erkek a spus că i-au fost acordate voturi suplimentare lui Erdogan, dar nu a furnizat dovezi.
  • El a promis că va urmări „fiecare vot”, sugerând că partidul va monitoriza neregulile de la turul de scrutin din 28 mai.

5. Re-energizarea bazei sale de alegători

  • La scurt timp după ce rezultatul votului din 14 mai a devenit evident, Kilicdaroglu le-a spus susținătorilor săi: „Nu disperați. Ne vom ridica și vom organiza aceste alegeri împreună.” „Cu siguranță vom câștiga aceste alegeri în turul doi. Toată lumea o va vedea”, a mai spus el.
  • Kilicdaroglu a reușit să-i adune pe turcii de diferite categorii într-o alianță care cuprinde naționaliști, islamiști, seculariști și liberali, o bază de alegători la care va trebui să facă apel în continuare, în ciuda faptului că mulți au devenit descurajați după votul din primul tur.
  • Unii dintre susținătorii săi nu sunt dezamăgiți de poziția sa mai dură împotriva migranților.

Erdogan își consolidează sprijinul în zonele lovite de cutremur

Pierderea de teren în fața naționaliștilor nu este singura problemă a opoziției. Erdogan și partidul său s-au impus, după cum au arătat sondajele, în majoritatea provinciilor afectate de cutremurele devastatoare din februarie.

Asta în ciuda criticilor care au acuzat răspunsul întârziat al autorităților după catastrofă, precum și lipsa de măsuri de siguranță care să prevină prăbușirea clădirilor.

Unii experți spun că majoritatea alegătorilor din cele 11 provincii afectate de cutremure l-au sprijinit pe Erdogan, deoarece au considerat că acesta este cel mai bine plasat pentru a reconstrui orașele devastate. Potrivit mai multor analiști turci și internaționali, sondajele pare să îl favorizeze mai degrabă pe actualul șef al statului decât pe liderul opoziției.

Citește și: Kilicdaroglu îl dă în judecată pe Erdogan şi-i cere un milion de lire turceşti pentru că a făcut un clip în care este asociat cu PKK

Editor : M.D.B.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri