Anchetă Din|interior. Metalele rare, o industrie secretă de miliarde de euro

Nicolae Panin, consilier ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare pentru Geologie Marină, îşi aminteşte: „Toate rapoartele care se făceau aveau o ştampilă de secret de serviciu”.

Industria de exploatare a metalelor rare a fost, ca multe alte industrii româneşti, pusă la pământ. Guvernul cheltuie sute de mii de euro să închidă carierele bogate în minereu.

Asta în timp ce cu zeci de ani în urmă România făcea comerţ cu produse derivate din minereurile preţioase. Se prelucrau titan şi zirconiu în scop militar şi nuclear.

Minereul a fost scos din nisipul litoral de la Grindu Chituc şi din carierele Merișani și Glogova. Titanul era folosit în industria aviatică. Din zirconiu s-au fabricat capsulele în care se depozitează uraniu radioactiv, adică combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavodă. România era a șasea țară din lume, după S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia și Franța, capabilă să producă zirconiu pentru centralele nucleare.

Marile puteri erau atât de interesate de bogăţiile rare pe care România le deţinea în mod natural, încât niciun efort nu li se părea prea mare. Le puneau la dispoziţie românilor tot ce era necesar. Teodor Velea, director general Institutul Naţional de Cercetare pentru Metale Neferoase şi Rare, spune: „Aveai nevoie de un utilaj, de un echipament special, că era din Honolulu, că era de unde era, el îţi venea în două-trei zile”.

Cum s-a distrus o industrie care ne-ar fi putut aduce miliarde de euro aflați, în exclusivitate, duminică, de la ora 18.30, într-o anchetă Din|interior.