Aur exploatat cu cianuri la Certej. Compania canadiană care deține mina a primit un aviz de mediu
Exploatarea auriferă se va face pe bază de cianură, iar canadienii de la Eldorado Gold Corporation ar urma să extragă anual patru tone de aur și peste 20 de tone de argint.
Activiștii pentru protecția mediului au reacționat imediat și spun că proiectul presupune folosirea a peste 1.600 de tone de cianuri de sodiu, iar exploatarea, care se va face pe o suprafață de 450 de hectare, s-ar suprapune peste un sit natural protejat, Natura 2000.
Reprezentanții Eldorado Gold Corporation anunțau la începutul lunii septembrie că în prima parte a trimestrului al patrulea vor începe explorarea zăcămintelor Brad, Deva și Muncel din județul Hunedoara, și tot atunci anunțaseră că finalizaseră lucrările de foraj la exploatarea de la Certej.
Acordul de mediu pentru exploatarea aurului obținut în anul 2012 de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara a fost contestat în instanță chiar de Ministerul Mediului. Între timp, compania s-a conformat și a reușit să dovedească faptul că s-a aliniat standardelor de mediu.
O tragedie muşamalizată. Amintiri de la Certej, satul înghiţit de iazul cu otravă
Pe 30 octombrie s-au împlinit miercuri 42 de ani de la tragedia din Certej, când 89 de oameni au murit înghiţiţi de vii de un potop acid. Valul ucigaş a provenit de la un lac de steril, în care erau stocate sute de mii de tone de reziduuri de la o exploatare minieră. Pe 30 octombrie 1971, digul iazului cu otravă s-a rupt, declanşând cea mai mare catastrofă ecologică din România acelui deceniu, una pentru care autorităţile nu au găsit nici un vinovat.
În zorii zilei, la ora 4:55, iazul de decantare s-a rupt în direcţia sud-vest, către localitatea Certeju de Sus. Oamenii încă dormeau când s-a auzit un zgomot asemănător unei explozii. După câteva minute, localnicii şi-au dat seama că barajul lacului artificial de la exploatarea auriferă cedase. Sterilul rezultat din tratarea cu cianuri a minereului s-a prăvălit peste localitate, iar casele şi blocurile aflate în calea apelor au fost distruse într-o clipă.
Au rămas neafectate doar clădirea Uzinei 1 de preparare Certeju de Sus şi clădirea de birouri.
Rapoartele oficiale vorbesc de 89 morţi şi 31 de dispăruţi, care nici până astăzi nu au fost găsiţi. Unii au fost îngropaţi de vii, alţii - aruncaţi din blocuri în pădure. Dintre supravieţuitori, unii au avut de suferit de pe urma bolilor cauzate de mâlul roşu îmbibat cu substanţe toxice.
Sinistraţii au primit atunci case la Deva, însă, după o perioadă, cu toţii s-au întors în localitatea natală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
