Contribuția femeilor în economia românească

Recomandările FMI pentru România: TVA și accize mai mari, două cote de impozit pe venit și schimbări la contribuțiile sociale

Cazul româncei moarte în Italia: principalul suspect a mărturisit că a mai ucis o femeie

Studenții străini care învață să devină medici în România. Concurență-record la admitere la UMF Iași

Covor de alge pe litoral, la început de sezon. Cum explică specialiștii fenomenul întâlnit, de regulă, spre finalul verii

România se topește la temperaturi extreme. Sute de români au apelat deja la centrele de prim-ajutor deschise în marile orașe

Sorin Grindeanu: Toate scenariile sunt pe masă, de la premier PSD până la a merge în opoziție

Nicușor Dan: Sunt foarte fericit că toate partidele cu care discutăm vor să intre la guvernare. Întâlnirea de la Cotroceni, amânată

Florin Cîțu, despre măsurile fiscale dezbătute de partide: „Par luate din manualul lui Liviu Dragnea”

Dosarul tragediei din secția ATI Piatra Neamț a ajuns în instanță după 5 ani. Incendiu provocat de o lumânare aprinsă, zece victime

Româncele au o contribuţie de puţin peste 40% la tot ceea ce produce economia românească într-un an, arată statisticile. Diferenţele faţă de bărbaţi rămân totuşi mari. Un studiu al Băncii Mondiale plasează România pe locul 77 din 145 de state într-un studiu care analizează cât de mari sunt discrepanţele dintre femei şi bărbaţi pe plan politic, social şi economic.

„Dacă ne gândim la ultimii zece ani, practic s-au îmbunătăţit lucrurile pe diverse paliere numai cu 4% şi pe palierul economic cu 3%, deci dacă am continua în acelaşi ritm, probabil că am ajunge la paritatea între femei şi bărbaţi pe toate palierele în 118 ani”, spune Ana Maria Mihăescu, director IFC, Banca Mondială.

Statisticile arată că vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani şi că firmele controlate de acestea din postura de acţionari majoritari sunt de obicei mici - afaceri de circa 100 de mii de euro pe an, cu trei angajaţi. În anii trecuţi, 160 de mii de femei erau acţionari majoritari, număr care a ajuns acum la 217 mii. Cele mai multe societăţi patronate de femei, peste 24 de mii, activează în comerţ. Urmează transporturi şi consultanţă, potrivit datelor colectate de Keysfin.

Spre deosebire de bărbaţi, doamnele din România sunt clar mai slab reprezentate decât bărbaţii la nivel de conducere.

„În România, numai 12 la sută reprezintă femeile în consiliile de administraţie, deci potenţialul este foarte mare”, spune Sorana Baciu, secretar de stat, Ministerul Economiei.

În ţări occidentale ca Suedia, Franţa şi Norvegia, femeile reprezintă peste un sfert dintre membrii consiliilor de administraţie ale marilor companii.

Şi în Parlament, femeile reprezintă doar 11% din totalul deputaţilor şi senatorilor. Prin comparaţie - În Suedia şi Norvegia, procentele sunt de peste 40.

„O analiză de gen asupra reprezentării şi participării la procesul de decizie reflectă la ora actuală existenţa unor raporturi inegale, defavorabile femeilor”, spune Ioana Cazacu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse.

Acelaşi studiu arată că lipsa locurilor de muncă le afectează în special pe femei.

„În România există un grad mare de sărăcie printre femeile tinere din mediul rural, care au acces limitat la educaţie şi oportunităţi de angajare”, explică Elisabetta Capanelli, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România.

Din Uniunea Europeană, România este ţara cu a doua mare rată a sărăciei în cazul femeilor, după Bulgaria. 40% dintre românce sunt în pericol să trăiască în sărăcie. Femeile sunt plătite, în medie, cu 7% mai puţin decât bărbaţii, mai arată statisticile.