Luptătorii antitero ucişi în decembrie 1989, comemoraţi

Geoană, despre anunțurile lui Macron

Ambasadorul Canadei: România nu trebuie să se considere o țară mică în fața unei amenințări mari

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 3 mai

Nicușor Dan nu vrea să aibă o dezbatere cu Sebastian Burduja

Burduja: Nicușor Dan nu e un om de dialog

Momentul în care craterul din Slănic Prahova se adâncește

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 mai

Ce s-a descoperit la analize

Reacția unui bărbat venit din Cehia la o terasă în România

Romulus Gârz este unul dintre cei cinci supravieţutitori ai atacului din noaptea de 23 spre 24 decembrie. Unitatea de Luptă Antiteroristă, cunoscută sub acronimul USLA, a pierdut atunci şapte oameni.

„Momentul care nu poate fi uitat niciodată este momentul în care au început să moară dintre colegii mei. Vedeam cum mor şi nu putea face nimic pentru a-i salva. Cine a reuşit să se strecoare printre gloanţe şi să scape. Restul au fost au omorâţi, au rămas întinşi pe asflat, batjocoriţi a doua zi,” povesteşte Romulus Gârz, fost luptător USLA.

Romulus Gârz îşi aminteşte că unitatea lui trebuia să anihileze un grup de terorişti care pregăteau să atace sediul Ministerului Apărării Naţionale. Ordinul a venit direct de la generalul Militaru, pe atunci ministru al Apărării.

„Ne-au comunicat că în zona Orizont se află terorişti care încearcă să atace Ministerul Apărării Naţionale. Atunci am fost trimişi noi. Am reuşit să ajungem aici două echipaje de la USLA şi în momentul în care am primit şi indicaţia ca să semnalizăm prin aprinderi de faruri şi stingeri. După semnale s-a deschis focul asupra noastră,” mai spune Romulus Gârz.

Generalul Militaru, dovedit ulterior ca fiind agent sovietic, s-ar fi folosit de ambuscadă pentru a scăpa de şeful USLA, colonelul Trosca, după ce acesta ar fi încercat să-l demaşte, încă din anii 70. Este doar una dintre teoriile pe care istoricii le-au prezentat, în anii care au urmat, încercând să explice masacrarea luptătorilor USLA.

„Este greu de spus cine a dat acele ordine ca militarii de pe TAB-uri să tragă în cele două vehicule. A fost şi o rea intenţie din partea conducerii de atunci a Ministerului Apărării Naţionale. Ne-a surprins pe noi când am ajuns în zona aici pentru că, văzând câte forţe sunt în jurul ministerului, am comunicat cu şeful de stat major, colonelul Trosca, aici nu este nicio treabă pentru noi,” spune Romulus Gârz.

După '90, ofiţerii ucişi în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 au fost declaraţi eroi ai Revoluţiei. În cinstea lor, SRI a ridicat un monument unde, în fiecare an, foştii colegi şi rudele vin să depună coroane de flori şi lumânări.

După revoluţie, generalul Nicolae Militaru a fost trecut în rezervă, fără să fie adus vreodată în faţa justiţiei. În 1996, a candidat chiar la preşedinţia României. A decedat la o lună după alegeri.