Situaţia din Turcia şi implementarea deciziilor summit-ului NATO, discutate astăzi în CSAT

Gruparea kurdă PKK se dizolvă și renunță la lupta armată împotriva Turciei

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2: Străinii care și-au câștigat dreptul de vot în România

Ce a spus Klaus Iohannis, în ziua alegerilor, despre ultimii 10 ani ai României, cât el a fost președinte

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2: Tinerii din Republica Moldova care votează pentru România

Emil Boc: Astăzi practic avem un referendum pentru menținerea României în UE sau pentru ieșirea României din UE

Călin Georgescu și George Simion, împreună la vot și în turul 2. Liderul AUR: „Am votat împotriva celor care ne desconsideră pe toţi”

George Simion, către polițistul care i-a interzis să facă declarații în secția de vot: „Nu e foarte frumos ce ați făcut”

Ilie Bolojan, la ieșirea din secția de vot: „Destinul țării noastre este în mâinile voastre”

Incendiu puternic cu degajări mari de fum într-un bloc din Ploiești: 30 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate

Actualizare: Singurul care nu este prezent la ședința CSAT este ministrul de Interne. Petre Tobă se află în concediu și a trimis un înlocuitor.

Şedinţa a început la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, şi va fi prezidată de către preşedintele Klaus Iohannis.

În cadrul şedinţei se va analiza modul de reflectare a mandatului României în documentele finale ale summit-ului NATO din 8-9 iulie, de la Varşovia, şi se vor stabili măsurile şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate, mai precizează sursa citată.

În şedinţa Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT), convocată pentru marţi de către preşedintele Klaus Iohannis, se va discuta şi despre situaţia regională în urma ultimelor evoluţii din Turcia.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 9 iulie, după încheierea Summit-ului NATO de la Varşovia, că lucrările reprezintă un succes major pentru România, care şi-a atins toate obiectivele ce au fost fixate în cadrul mandatului stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

„România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune şi, foarte important, a dovedit că este un aliat credibil. Obiectivele nostre strategice au vizat reafirmarea unităţii NATO, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi Mării Negre ca elemente centrale ale securitţi NATO. Am atins aceste obiective”, a precizat şeful statului.

Astfel, România a obţinut de la aliaţii săi sprijin pentru patru obiective: echilibrarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic între segmentul nordic şi cel sudic; constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul României şi decizia privind prezenţa maritimă şi aeriană aliată în sudul flanucului estic; un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării NATO pentru România şi declararea capacităţii operaţionale a sistemului antirachetă de la Deveselu ce va deveni oficial o bază NATO.