Situaţia din Turcia şi implementarea deciziilor summit-ului NATO, discutate astăzi în CSAT

Cum va crește România cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Explicațiile președintelui Nicușor Dan

Ce răspunde Sebastian Burduja, întrebat dacă va candida din nou la alegerile pentru Primăria Capitalei

George Simion, dezlănțuit în timpul unei vizite în SUA: România și Uniunea Europeană sunt conduse de „criminali”

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a primit o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare. Decizia e definitivă

Elevul din Târgu Jiu care ar fi descoperit cine a fost, cu adevărat, întemeietorul Țării Românești. Reacția ministrului Daniel David

Reducerea cheltuielilor ar putea periclita construirea noului stadion din Timișoara. Precizările lui Alfred Simonis

Culisele negocierilor de la Cotroceni. PSD vrea Transporturi, Interne și Justiție. Ministerele dorite de PNL, USR și UDMR - surse

Dosarul gărzilor fictive: 4 medici din Craiova au fost reținuți

Recomandările FMI pentru România: TVA și accize mai mari, două cote de impozit pe venit și schimbări la contribuțiile sociale

Actualizare: Singurul care nu este prezent la ședința CSAT este ministrul de Interne. Petre Tobă se află în concediu și a trimis un înlocuitor.

Şedinţa a început la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, şi va fi prezidată de către preşedintele Klaus Iohannis.

În cadrul şedinţei se va analiza modul de reflectare a mandatului României în documentele finale ale summit-ului NATO din 8-9 iulie, de la Varşovia, şi se vor stabili măsurile şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate, mai precizează sursa citată.

În şedinţa Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT), convocată pentru marţi de către preşedintele Klaus Iohannis, se va discuta şi despre situaţia regională în urma ultimelor evoluţii din Turcia.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 9 iulie, după încheierea Summit-ului NATO de la Varşovia, că lucrările reprezintă un succes major pentru România, care şi-a atins toate obiectivele ce au fost fixate în cadrul mandatului stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

„România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune şi, foarte important, a dovedit că este un aliat credibil. Obiectivele nostre strategice au vizat reafirmarea unităţii NATO, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi Mării Negre ca elemente centrale ale securitţi NATO. Am atins aceste obiective”, a precizat şeful statului.

Astfel, România a obţinut de la aliaţii săi sprijin pentru patru obiective: echilibrarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic între segmentul nordic şi cel sudic; constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul României şi decizia privind prezenţa maritimă şi aeriană aliată în sudul flanucului estic; un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării NATO pentru România şi declararea capacităţii operaţionale a sistemului antirachetă de la Deveselu ce va deveni oficial o bază NATO.