Summitul de la Bruxelles, scindat între austeritate şi creştere economică

Pentru prima dată în multă vreme, cei 27 de lideri de stat şi guvern, între care şi preşedintele României, Traian Băsescu, nu au fost sub presiunea crizei financiare, ceea ce a permis ca discuţia lor să ia o dimensiune politică, însă fără a ajunge la o decizie concretă.

Scopul era "a defini în ce constă" echilibrul dintre consolidarea bugetară şi creştere, a explicat înainte de reuniune un diplomat european, făcând referire la cele două tabere, cea a austerităţii, condusă de Germania şi de cancelarul conservator Angela Merkel, şi cea a flexibilităţii, cu Franţa şi preşedintele său socialist Francois Hollande.

În final, preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a salutat discuţiile "liniştite şi intense".

Franţa vrea să slăbească constrângerea bugetară

Există "o puternică convergenţă a viziunilor", a asigurat Hollande, explicând că obiectivul vizat era "ca disciplina bugetară să fie compatibilă cu perspectiva creşterii". Franţa solicită o amânare pentru a îşi reduce deficitul public la 3 la sută din PIB şi, în general, vrea să slăbească constrângerea bugetară. Aceasta este totuşi un "elev bun" european pe plan bugetar, a asigurat Hollande.

Fidelă poziţiei sale, cancelarul Angela Merkel a subliniat că "consolidarea financiară, reformele structurale şi creşterea nu sunt incompatibile, ci merg mână în mână".

"Singura cale de a ieşi din criză este continuarea combaterii cauzelor sale, însă rezultatele vor necesita timp să se traducă în termenii activităţii economice şi a locurilor de muncă", a recunoscut Van Rompuy, în timp ce Europa este afectată de recesiune şi un şomaj din ce în ce mai mare.

Tensiuni sociale şi politice în toată Europa

Această reuniune a avut de altfel loc pe fondul tensiunilor sociale şi politice, în special în statele cele mai lovite de criză, unde Europa se află în banca acuzaţilor.

Constestarea s-a exprimat din nou în stradă joi. La apelul sindicatelor europene, o adunare împotriva austerităţii a reunit la Bruxelles aproximativ 15.000 de persoane. În acelaşi moment, mii de studenţi au manifestat la Madrid împotriva reducerilor bugetare în educaţie.

Contestarea s-a văzut de asemenea la urne, aşa cum au arătat recent alegerile italiene. Summitul este astfel ultimul pentru liderul guvernului italian Mario Monti, care a fost învins la alegerile legislative.

Într-o scrisoare către colegii săi publicată joi seară, Monti a subliniat că a aplicat cu precizie politica de consolidare bugetară care i-a fost cerută, însă rezultatele au întârziat prea mult în ochii concetăţenilor săi.

Acesta a pledat pentru mai multă "flexibilitate" şi insistă asupra necesităţii de a combate şomajul. Acesta ar fi "cel mai bun mesaj pentru a contracara valul de populism şi nemulţumire din Uniunea Europeană".