Traian Băsescu: În perioada următoare, industriei noastre de apărare îi sunt necesari bani pentru cercetare
Cele mai importante declarații:
Consiliul european de iarnă a avut o agendă extrem de importantă. Primul și cel mai important punct a fost politica de securitate și apărare comună. Al doilea a fost strategia de politici economice, al treilea consolidarea Uniunii economice și monetare, apoi extinderea UE, apoi energia, problema migrației în regiunea Mării Mediterane.
Cel legat de politica de securitate a fost cel de forță. Rolul Consiliului a fost să stabilească o perspectivă strategică în vederea modificării politicii comune de apărare dn 2003. Era timpul unei astfel de modificări, pentru că între timp au fost evoluții consistente ce necesitau adaptarea politicii de securitate.
La începutul lucrărilor a participat secretarul general al NATO, care a evocat prioritățile NATO, pot spune că de-a lungul întregului parcurs al lucrărilor, toate luările de poziție au vizat compatibilitatea măsurilor noastre cu NATO și s-a subliniat frecvent că partenerul principal al UE este NATO.
Sunt destule state care nu sunt şi membre NATO, şi din acest motiv s-a evocat insistent cooperarea UE - NATO pe securitate.
Problematica politicii de securitate a fost împărţită în trei secţiuni. Adaptarea răspunsului UE la situaţii de conflict, dezvoltarea capacităţilor operative şi dezvoltarea industriei europene.
În ce priveşte adaptarea răspunsului UE la situaţii de criză externă discuţiile s-au concentrat pe misiunile UE militare şi civile în afara UE.
Este, aşa cum a fost definită în consiliu, o abordare cuprinzătoare a problematicii de securitate.
Vizează şi ieşirile în afara spaţiului UE în misiuni militare sau civile, de salvare, ajutor, situaţii de urgenţă.
Un alt obiectiv e valorificarea parteneriatelor cu terţe state, pe modelul NATO.
Trebuie valorificate parteneriatele cu state din afara UE, atât în politica de apărare, cât şi în acţiuni de salvare în afara spaţiului UE în privinţa noilor provocări, s-a ajuns la un acord pe priorităţi, care vizează patru segmente: securitatea cibernetică, elaborarea unei strategii de securitate maritimă, şi are termen iunie 2014. Marea Neagră trebuie inclusă în această strategie de securitate maritimă.
A treia prioritate e crima organizată şi terorismul şi a patra sprijinul pentru ţări terţe pentru creşterea capacităţii acestora de securitate a frontierelor.
În privința apărării și securității la nivel european, a fost important pentru noi sub două aspecte. Pentru prima dată se aduce în discuție securitatea maritimă, ceea ce pentru noi e vital, vorbim de mult despre Marea Neagră, iar aici avem o bază foarte bună în summit-ul NATO de la Chicago, care a stabilit că Marea Neagră e o zonă de vulnerabilitate.
Securitatea cibernetică. S-a luat deja decizia de înființare a unui oficiu pentru combaterea criminalității informatice, propunerea mea în Consiliu a fost ca acest oficiu să devină o agenție a UE cu sediul la București. Poate reușim să trecem hackerii performanți pe partea bună a baricadei, oferindu-le locuri de muncă aici. Cifra oficială pentru 2012 la nivelul UE privind pagubele în domeniu este 290 de miliarde de euro. O statistică prezentată astăzi arată că zilnic sunt atacate și scoase din uz 148.000 de calculatoare. Pe piața cibernetică sunt acum 150.000 de viruși.
Consiliul a luat și decizii de priorități pentru 2014-2015, se referă la 4 proiecte: înființarea unor sisteme de avioane fără pilot, deci la nivelul UE trebuie să avem o anumită dotare cu drone. O altă prioritate este formarea unei flote multinaționale pentru alimentarea avioanelor de luptă în aer. Aici suntem foarte interesați, având în vedere iminenta dotare cu F-16. O altă prioritate e dezvoltarea comunicațiilor prin satelit, apoi dezvoltarea apărării cibernetice.
În legătură cu industra de apărare, va fi un moment decisiv pentru industria noastră de apărare. S-a analizat nivelul de dotare al armatelor UE. Mozaicul de dotări al UE face și costurile apărării mult mai ridicate. S-a constatat că o abordare unitară a industriei de apărare e în favoarea tuturor, pentru că reduce cheltuielile și crește nivelul de dotare și compatibilitate. Pentru industria de apărare s-au stabilit 4 criterii: să fie o industrie integrată la nivelul UE, să fie sustenabilă, să fie inovativă și una competitivă. România va trebui să stabilească un set de segmente în care poate fi performantă cu industria de apărare. Să producă la cel mai înalt nivel ori avionul-școală pe care să îl poată distribui, ori tancul, ori transportorul blindat, ori armamentul de infanterie. Este și un semnal că decizia de a realiza o industrie la nivel european ne obligă ori la performanță ori la dispariție. În perioada imediat următoare, industriei noastre de apărare îi sunt necesari bani pentru cercetare. S-a pus problema să nu fie o cercetare destinată strict armatelor, ci una cu valențe duale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
