Ucraina se obligă să nu amplaseze capacități militare ofensive pe Insula Șerpilor

Zelenski îi pune lui Putin o condiție pentru a accepta negocieri directe între Ucraina și Rusia, la Istanbul

Ce spune George Simion despre interdicția de a intra în Ucraina și Republica Moldova

Cristian Diaconescu, despre atacurile Rusiei și încercarea influențării alegerilor de duminică: Sunt periculoase pentru democrație

Nicușor Dan a vorbit cu Emmanuel Macron. Președintele Franței avertizează asupra amestecului Rusiei în alegerile din România

La fiecare 10 secunde, în România, o femeie este bătută de partenerul ei. Mărturia uneia dintre victime

Traseele montane, periculoase încă. Avertismentul salvamontiștilor după ce patru turiști din Belgia au rămas blocați în Bucegi

Cimitir vandalizat cu însemne naziste de trei tineri: s-au filmat și au publicat imaginile pe rețelele sociale. Ce cred polițiștii

Spitalul de stat din România care folosește jocurile video și roboții pentru tratarea pacienților cu probleme motorii

Șapte din 10 angajați mănâncă în grabă, la birou. Pericolul meselor luate în fața calculatorului

Insula Șerpilor din Marea Neagră, situată la 45 de kilometri de țărmurile României și Ucrainei, a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1948, iar în prezent aparține Ucrainei, fapt recunoscut de România printr-un tratat semnat în 1997. Importanța acestui teritoriu de numai 17 hectare este mai curând geostrategică și a fost evidențiată în timpul procesului pe care România și Ucraina l-au avut la Haga pentru delimitarea platoului continental.

Prezent în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24, ministrul Titus Corlățean a fost întrebat despre exercițiile militare comune pe care Ucraina le propune mai multor țări NATO, inclusiv României. „Ceea ce a avansat guvernarea de la Kiev (un proiect de lege pentru aprobarea de exerciții militare comune cu țări NATO, inclusiv cu România – n.r.) este un lucru important, (...) care trebuie examinat cu atenție. În definitiv, asta nu înseamnă – și președintele american le-a spus-o clar și astăzi rușilor: nu se pune problema aderării Ucrainei (la NATO – n.r.), cel puțin în perioada următoare, dar un stat are dreptul suveran la exerciții militare cu alte state pe care le consideră partenere. Lucrul ăsta trebuie examinat și trebuie văzut în profunzimea sa. Acest gest înseamnă însă și transparență, și încredere reciprocă în această regiune. Aveam nevoie și avem nevoie de acest tip de încredere”, a comentat șeful diplomației.

În context, ministrul a dat un exemplu. În vizita pe care a efectuat-o de curând la Kiev, a semnat un acord care în mod normal ar fi trebuit semnat în urmă cu 14 ani: un acord de creștere a măsurilor de încredere în domeniul securității, care se referă la măsuri în plan militar. Documentul prevede, de pildă, obligativitatea notificării reciproce, dacă se desfășoară manevre militare lângă frontieră, de o parte și de alta a frontierei româno-ucrainene, a explicat Titus Corlățean. „14 ani n-a putut fi semnat (acest document – n.r.). Nu din cauza României. Din cauza unei reticențe tradiționale a guvernelor care s-au succedat la Kiev”, a punctat ministrul.

El a mai detaliat că acordul cuprinde și obligația părții ucrainene de a nu amplasa capacități militare ofensive pe Insula Șerpilor. „Asta înseamnă un plus de încredere reciprocă, de transparență și de cooperare”, a subliniat șeful diplomației. „Cred că este o direcție bună, pe care noi o susținem”, a adăugat Titus Corlățean.