Pierduți printre partide, rămași neafiliați
Jumătate dintre parlamentarii independenţi provin din fostul PP-DD. Câţiva dintre ei nu au vrut să activeze pe cont propriu, aşa că au creat Partidul Naţional Democrat. Grupul s-a desfiinţat, însă, dupa ce trei deputaţi au părăsit echipa. Aşa că lista independenţilor din Parlament s-a mărit cu zece persoane, la finalul anului trecut.
Daniel Fenechiu, deputat neafiliat, preşedintele Partidului Naţional Democrat: „Nu poţi înmormânta pe cineva fără să aibă actul de deces. În mod legal că e infracţiune. Ne vom adresa cu siguranţă Curţii Constituţionale. În situaţia în care vom constata că există elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu sau fals, nu vom ezita să sesizăm organele competente.”
12 aleşi au parcurs un drum mai complicat până să ajungă la concluzia că li se potriveşte independenţa. De exemplu, Radu Popa. A fost în PPDD, apoi s-a declarat independent. A trecut şi pe la PSD, înainte să se declare din nou neafiliat.
Radu Popa, deputat neafiliat: „Aşa cred că sunt cel mai aproape de oamenii care m-au votat, pentru că altfel eram obligat să mă însciu într-o linie pe care o dictează partidul. Ce se întâmplă în Parlament astăzi, e o ruşine.”
În legislatura care a început în 2012, 9 parlamentari aleşi pe listele social-democrate au devenit neafiliaţi.
Mihai Sturzu, deputat neafiliat: „Îmi voi prezenta demisia din calitatea de membru al Partidului Social Democrat. A fost ultima încercare de a trage un semnal de alarmă Partidului Social Democrat că trebuie să se reformeze si trebuie să se desprindă de PCR, de FSN şi mai ales de practicile acestor organizaţii foarte triste.”
Analiştii politici susţin însă că în spatele argumentelor invocate de aleşi stă, de fapt, dorinţa de a fi la Putere.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Cel mai important motiv a fost dispariţia PPDD-ului care a fost înlocuit cu diferite variante şi în final a dus la apariţia acestui grup al neînregistraţilor politic. Mulți parlamentari au părăsit PSD-ul, considerat partid învins în alegerile prezidenţiale, pentru a încerca să facă parte din noua majoritate.”
Doar în legislatura 1996-2000 au fost mai mulţi deputaţi şi senatori neafiliaţi decât acum. Iar specialiştii atrag atenţia că există multe asemănări între cele două perioade. Lipsa de coeziune este, însă, principala cauză.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
