Președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au salutat, miercuri, adoptarea de către Comisia Europeană a actului care include gazele naturale și energia nucleară în lista investițiilor care intră în planul european pentru tranziția verde.
Preşedintele Klaus Iohannis salută adoptarea, miercuri, de către Comisia Europeană, a Actului delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care include activităţi economice suplimentare din sectorul energetic.
„Salut actul delegat al Comisiei Europene privind taxonomia, care ţine cont de propunerea pe care am promovat-o în mod constant de a lua în considerare atât gazele naturale, cât şi energia nucleară.
Această abordare răspunde specificităţilor tuturor statelor membre, asigură un mediu energetic previzibil şi contribuie la atingerea obiectivelor noastre privind clima”, a scris şeful statului, miercuri, pe Twitter.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Premierul Nicolae Ciucă afirmă că Guvernul va susţine decizia Comisiei Europene privind includerea gazului şi energiei nucleare în taxonomia Uniunii Europene în domeniul climei din convingerea că este în beneficiul cetăţenilor români şi europeni această perioadă de tranziţie, se arată într-un comunicat al Executivului, citat de Agerpres.
„Guvernul României salută adoptarea de către Colegiul Comisiei Europene a Actului Delegat Complementar (ADC) privind taxonomia Uniunii Europene în domeniul climei. Includerea gazului şi energiei nucleare în domeniul de aplicare al acestui Act confirmă rolul gazului ca un combustibil de tranziţie către o economie decarbonizată, respectiv cel al energiei nucleare în reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră.
Criza energetică pe care o traversăm şi preocupările pentru combaterea schimbărilor climatice ne determină să acţionăm decisiv şi realist în faţa nevoii de a ne proteja economiile şi cetăţenii. Orice pas înainte pe care îl facem împreună pentru a ne îmbunătăţi răspunsul la efectele încălzirii climatice merită susţinut şi încadrat în planurile noastre de viitor, pentru a lăsa generaţiilor viitoare un mediu mai curat şi mai sănătos.
Decizia luată astăzi de Colegiul Comisiei Europene este încurajatoare pentru a oferi în perspectivă un cadru predictibil şi stabil pentru companiile care operează în cele două sectoare energetice: gaze naturale şi energie nucleară. (...) Vom susţine decizia de astăzi a Comisiei Europene din convingerea că este în beneficiul cetăţenilor români şi europeni această perioadă de tranziţie în care să putem folosi gazul şi energia nucleară”, a afirmat Nicolae Ciucă, citat în comunicat.
Sursa citată precizează că România a propus în cursul anului 2021, alături de o serie de ţări europene, includerea gazului şi energiei nucleare în taxonomia tranziţiei ecologice, pentru a consolida investiţiile private majore pentru tranziţia la energia verde.
„România a fost între iniţiatorii acestui demers şi a susţinut în mod constant recunoaşterea rolului gazului şi energiei nucleare în procesul de tranziţie către o economie verde, motivată de necesitatea pregătirii unei tranziţii ecologice care să nu afecteze populaţia şi să nu pericliteze securitatea energetică”, conform comunicatului.
CE a aprobat includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor din tranziția verde
Investiţiile în anumite centrale nucleare şi centrale pe gaze vor putea fi etichetate drept „sustenabile”, conform regulilor prezentate miercuri de Comisia Europeană, un proiect care a provocat diviziuni în rândul statelor membre şi investitorilor.
„UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a ne îndeplini acest obiectiv.
Or, sporirea volumului investiţiilor private în tranziţie este esenţială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice. Am stabilit, astăzi, condiţii stricte ce vor permite mobilizarea finanţării în sprijinul acestei tranziţii, renunţând la sursele de energie mai dăunătoare mediului, cum ar fi cărbunele şi sporim, totodată, transparenţa pieţei, astfel încât investitorii să fie în măsură să identifice cu uşurinţă activităţile din sectorul gazelor şi al energiei nucleare atunci când iau decizii în materie de investiţii”, a declarat comisarul pentru Stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, Mairead McGuinness.
Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei adoptat, miercuri, de Comisia Europeană include condiţii clare şi stricte sub rezerva respectării cărora anumite activităţi din sectorul nuclear şi al gazelor naturale pot fi incluse ca activităţi de tranziţie alături de cele vizate deja de primul Act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea aplicabil de la 1 ianuarie 2022.
Astfel, atât în cazul sectorului gazelor naturale, cât şi al energiei nucleare, activităţile trebuie să contribuie la tranziţia către neutralitatea climatică. În cazul energiei nucleare, activităţile trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe în materie de securitate nucleară şi de mediu, iar în ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, activităţile trebuie să contribuie la tranziţia de la generarea energiei pe bază de cărbune către energia produsă din surse regenerabile.
De asemenea, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei introduce cerinţe specifice pentru întreprinderi de a furniza informaţii privind activităţile lor în sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare, astfel încât investitorii să poată identifica activităţile din domeniu care pot reprezenta oportunităţi şi să poată face alegeri în cunoştinţă de cauză.
După ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, actul delegat complementar va fi transmis în mod oficial colegiuitorilor spre examinare.
Parlamentul European şi Consiliul, care au delegat Comisiei Europene competenţa de a adopta acte delegate în temeiul Regulamentului privind taxonomia, vor avea la dispoziţie patru luni pentru a analiza documentul şi, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecţii la acesta. Ambele instituţii pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni.
Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecţii cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puţin 72% dintre statele membre (cel puţin 20), reprezentând minimum 65% din populaţia UE.
Parlamentul European poate formula obiecţii cu condiţia unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorităţi a membrilor săi (adică cel puţin 353 de deputaţi).
Odată încheiată perioada de examinare şi cu condiţia ca niciunul dintre colegiuitori să nu fi formulat obiecţii, Actul delegat complementar va intra în vigoare şi se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.
Editor : Adrian Dumitru
