Limba română, probă eliminatorie la angajare

Locuințe la preț de mașină în localitățile părăsite. Orașul în care o garsonieră se vinde cu 5.000 de euro

Criză de angajați calificați pe piața muncii: cei mai mulți dintre șomeri abia au terminat opt clase

Războiul de zi cu zi al parcărilor din Capitală. Ce amendă riscă cei care rezervă ilegal locurile de pe domeniul public

Reacția deputatului George Becali la decizia CCR privind transparența declarațiilor de avere: „E o revenire la normalitate”

Ciprian Ciucu, despre secretizarea averilor: „Sunt extrem de îngrijorat. Va fi afectat sistemul național de integritate”

Dominic Fritz, reacția la decizia CCR privind declarațiile de avere: Vedem multă revoltă, frustrare în societate civilă

Detalii din raportul medico-legal al morții băiatului de 16 ani la Târgu Jiu: intervenție medicală tardivă, superficială și inadecvată

Cum motivează CCR decizia prin care a secretizat averile bugetarilor și ale soților lor

Ciprian Ciucu: PNL e pregătit să își asume inclusiv reforme grele. Cred că e nevoie și de nume noi și credibile în viitorul Executiv

Noul trend în angajări este testul riguros la limba română. Mai ales în diferite posturi de relaţii cu publicul său de vânzări.

„Noi dăm inclusiv, de exemplu, teste de limba străină, avem pretenţia ca aceşti candidaţi să se descurce bine şi în limba română, dar am avut surprize să vedem că anumiţi candidaţi au avut dificultăţi în a trece şi a parcurge aceste teste, chiar şi cu studii superioare”, spune Sorina Donisa, director general al unei companii de recrutare.

De exemplu, Mădălina Gugu este una dintre angajatele care a trecut un astfel de test. Într-unul din acestea, a ales sinonimele corecte, în trei minute, pentru 15 termeni.

„A fost un test de vocabular, prin care se observă capacitatea mea de a testa sinonimele, antonimele în anumite situaţii. Mie mi s-au părut interesante, mai ales că au fost contratimp”, spune Madalina Gugu, angajata unei firme de servicii.

Testul de limba română, declară specialiştii în recrutare, se impune din cauza dificultăţilor unor tineri de a se exprima corect în limba română. Lipsesc lecturile copilăriei şi un vocabular adecvat şi dezvoltat.

„Ar trebui ca un elev care are acea diplomă de maturitate să fie matur şi din punctul de vedere al exprimării. Din păcate, nu este aşa, iar asta se vede în toate straturile societăţii”, spune Iulia Pop, profesoară de limba română la Colegiul Național „Sf. Sava”.

Şi dovada este dată de către rezultatele examenelor. Testele naţionale au fost promovate de un sfert dintre absolvenţii clasei a VIII-a, la proba de "Limba şi literatura română". La bacalaureat, rata de promovare este de circa 60%.