Biziday | Centrala de la Cernavodă și riscurile de securitate

Incendiu puternic cu degajări mari de fum într-un bloc din Ploiești: 30 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate

Nouă persoane au murit după un atac rusesc cu dronă asupra unui autobuz în Ucraina

Cristian Diaconescu, despre atacurile Rusiei și încercarea influențării alegerilor de duminică: Sunt periculoase pentru democrație

Nicușor Dan a vorbit cu Emmanuel Macron. Președintele Franței avertizează asupra amestecului Rusiei în alegerile din România

La fiecare 10 secunde, în România, o femeie este bătută de partenerul ei. Mărturia uneia dintre victime

Traseele montane, periculoase încă. Avertismentul salvamontiștilor după ce patru turiști din Belgia au rămas blocați în Bucegi

Cimitir vandalizat cu însemne naziste de trei tineri: s-au filmat și au publicat imaginile pe rețelele sociale. Ce cred polițiștii

Spitalul de stat din România care folosește jocurile video și roboții pentru tratarea pacienților cu probleme motorii

Șapte din 10 angajați mănâncă în grabă, la birou. Pericolul meselor luate în fața calculatorului

După accidentul de la Fukusima din 2011, toate centralele nucleare din Uniunea Europeană au fost supuse unor teste amănunțite. S-au luat în calcul scenarii extreme, de la cutremure puternice, inundații, defecțiuni tehnice, până la atacuri teroriste. Despre Cernavodă un raport publicat de Terra Mileniul 3 spune că deși de la testetele respective au trecut mai bine de 3 ani, o serie de măsuri de siguranță nu au fost puse în aplicare. Conducerea Centralei spune că în ultimii ani, s-ar fi cumpărat echipamente noi care au costat 60 de milioane de euro, iar centrala românească este sigură.

„În interiorul clădirii reactorului s-au instalat niște sisteme speciale care și aveți aici unul dintre acestea. Care măsoară concentrația gazelor in situația unui accident”, spune Ionel Bucur, directorul Centralei Nucleare Cernavodă.

Raportul „Patru ani după Fukushima” publicat de Terra Mileniul 3 analizează situația centralelor nucleare din Bulgaria, Cehia, Ungaria și România. În ceea ce ne privește, după testele de stres efectuate în 2012, ar fi trebuit luate 33 de măsuri suplimentare de siguranță. Conform raportului, până la finele anului trecut au fost puse in practică 24 dintre măsurile de siguranță, și nu e tocmai clar când s-ar putea aplica și restul. Directorul centralei spune însă că la oamenii care lucrează la Cernavodă sunt pregătiți pentru orice. „Ambele unităţi ale centralei îndeplinesc condiţiile de securitate nucleare stabilite prin proiect şi au suficiente margini de proiectare care pot face faţă la cutremure şi inundaţii severe, pierderi totale ale alimentării cu energie electrică şi pierderi ale apei de răcire”, afirmă Ionel Bucur, directorul Centralei Nucleare Cernavodă.

Totuși, raportul respectiv ia în calcul un scenariu în care Dunărea și-ar ieși din matcă așa cum n-a făcut-o în ultima sută de ani, pentru a arăta că mai multe echipamente și camere de control de la Cernavodă ar fi inundate. O parte dintre ele se află în camerele subterane ale centralei, și ar fi nevoie de instalarea unor uși etanșe. Ce e drept, s-au cumpărat mai multe pompe și alte echipamente care trebuie folosite în situații de urgență, dar acestea s-ar afla în zone greu accesibile ale centralei, ceea ce mărește semnificativ timpul de intervenție.

Cât despre scenariul unui cutremur devastator, deși a fost proiectată să reziste unor seisme de până la 8 grade Richter, și deși clădirile în care se află reactoarele propriuzise nu ar fi în pericol, o parte a echipamentelor ce controlează reactoarele s-ar putea defecta.

Cu sau fără aplicarea unor măsuri suplimentare de siguranță la reactoarele 1 și 2, Guvernul României negociază construirea a încă două reactoare în parteneriat cu o companie chineză. Costurile sunt estimate la 2 miliarde de euro și conducerea Nuclearelectrica estimează că proiectul ar putea creea 20.000 de locuri de muncă.