BUSINESS CLUB. Grecia, sedusă și abandonată de Gazprom

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Retragerea gigantului rus este și mai ciudată în condițiile în care era singurul ofertant pentru distribuitorul DEPA. Această companie, plus rețeaua de conducte reunită sub numele DESFA, erau companiile pentru care Atena aștepta oferte uriașe. Cel puțin în cazul DEPA, privatizarea va fi reluată.

Într-o fază inițială se vorbea de aproape 2 miliarde de euro, apoi Gazprom a adus Grecia cu picioarele pe pământ cu o ofertă preliminară de 900 de milioane de euro. Dar nu a fost să fie nici așa și acum guvernul de la Atena e într-o situație dificilă, pentru că avea cuprinsă în veniturile bugetare atragerea unui miliard de euro din privatizarea companiei.

Ruptura dintre Gazprom și Grecia ar fi apărut din cauza prețului gazelor pentru populație. Atena ar fi dorit să obțină o ieftinire semnificativă, scrie presa elenă. Grecia plătește un preț cu circa 30% mai mare decât media europeană, cam în zona în care se află și România. Tariful suplimentar este justificat parțial de costurile de transport. Inclusiv România beneficiază de taxele de transport al gazelor către Grecia, pentru că livrarea se face prin conducta Isaccea-Negru Vodă.

Ostatic energetic?

Însă, pentru o țară cu clima destul de caldă, unde facturile la gaze pentru populație nu reprezintă un cost foarte mare, condiția impusă de Atena pare să fi cântărit prea mult în această privatizare.

Nu trebuie exclusă ipoteza în care au fost cerute prețuri foarte mici tocmai pentru a nu fi acceptate. Și în această situație nu ar mai fi o decizie luată la Atena, ci la Bruxelles sau Washington. Americanii chiar au avertizat că Grecia poate deveni un ostatic energetic și trebuie să aibă grijă la negocieri.

Nici la Bruxelles atitudinea față de Gazprom nu este alta. Parteneriatul energetic cu Rusia a avut tot timpul limite bine determinate. Gazprom nu s-a putut extinde în Europa pe lanțul de distribuție. A fost păstrat ca un furnizor extern, care nu are controlul asupra sistemului.