Ce țară a avut cea mai bună evoluție economică în 2024. Mediterana a renăscut, în timp ce marile economii ale Europei au dezamăgit

Ratele dobânzilor au fost la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, războaiele au continuat în Europa și Orientul Mijlociu și au avut loc alegeri importante în toată lumea, inclusiv în România, America și India. Și cu toate că Fondul Monetar Internațional a anunțat că economia mondială a avut un an în forță, PIB-ul global crescând cu 3,2%, au existat diferențe mari de performanță de la o economie la alta. Așadar, ce țară a avut cea mai bună evoluție economică în 2024, conform datelor ce țin de PIB, performanța bursieră, inflație, șomaj și deficitul bugetar.

Regiunea mediteraneeană este pentru al treilea an la rând în prim plan. Spania este în topul listei, iar Grecia și Italia, cândva reprezentante emblematice ale problemelor zonei euro, își continuă revenirea. Irlanda, care a atras companii de tehnologie, și Danemarca, de unde provine compania Novo Nordisk și al ei medicament Ozempic care a ajuns faimos în toată lumea, închid lista celor mai performante cinci economii în 2024, potrivit The Economist.

În același timp, greii Europei de Nord au dezamăgit, Marea Britanie și Germania având performanțe slabe. Cele două țări baltice care au ocupat ultimele poziții în 2022 în lista celor 37 de țări analizate de The Economist, Letonia și Estonia, se găsesc din nou la marginea de jos a clasamentului.

PIB-ul mondial a primit un ajutor puternic anul acesta din partea economiei americane și a consumatorilor lor cu dare de mână. Israelul a avut de asemenea o evoluție remarcabilă, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu toate că creșterea sa puternică vine după o contracție economică majoră în ultimul trimestru al anului 2023, atunci când a început războiul contra Hamas.

În Spania, creșterea PIB-ului anual va depăși cel mai probabil 3%, în principal datorită unei piețe a muncii puternice și a nivelului mare de imigranți, care ridică mecanic producția economică. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut însă mai puțin decât PIB-ul general.

În alte țări, creșterea economică a fost sub așteptări. Germania și Italia au fost limitate de prețurile mari ale energiei și de producție industrială lentă. Japonia va avea o creștere de doar 0,2%, fiind afectată de un sector turistic în scădere și o industrie auto obosită. Ungaria și Letonia au intrat în recesiune.

Randamentul burselor arată că firmele din domeniul tehnologiei continuă să crească după ce erau deja pe val. Piața din Canada a înregistrat profituri sănătoase susținute în special de industriile energetice și bancare. Și indicele bursier Nikkei 225 din Japonia a atins un nou record, cu toate că performanța anuală generală a fost una mediocră.

Au fost și pierzătoare la capitolul bursier, precum Finlanda și Coreea de Sud, unde piața de valori s-a prăbușit după auto-lovitura de stat încercată de președintele sud-coreean pe 3 decembrie.

Cu toate că inflația globală a scăzut semnificativ, prețul serviciilor a rămas foarte ridicat în multe țări. În Marea Britanie, creșterea salariilor continuă să ridice costul serviciilor, ceea ce înseamnă că inflația subiacentă este incomod de mare. În Australia, de vină sunt și costurile tot mai mari ale costurilor de întreținere a locuințelor. În Turcia, inflația rămâne la un nivel foarte ridicat.

De partea cealaltă, Franța și Elveția au reușit să țină în frâu presiunea prețurilor.

Situația în Europa de Sud, care încă suferă din cauza unui nivel ridicat al șomajului, s-a îmbunătățit remarcabil. Șomajul în Grecia, Italia și Spania a scăzut la cel mai mic nivel de mai bine de un deceniu. Progresul a fost cel mai mare în Italia, unde șomajul a scăzut cu 1,4% de la începutul anului.

La capitolul deficitului bugetar, Danemarca și Portugalia ies în evidență prin faptul că au reușit să iasă pe plus, ceva ce rar se întâmplă. Norvegia și Irlanda au obținut și ele un surplus de venituri, dar din motive diferite: Norvegia, mulțumită profiturilor obținute din vânzarea petrolului, iar Irlanda datorită impozitelor excepționale aplicate corporațiilor, în special după ce gigantul Apple a trebuit să plătească taxe restante de 13 miliarde de euro.

Cele mai multe guverne, însă, continuă să cheltuie fără limite. Deficitul bugetar în Polonia a depășit 3% din PIB din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare ca răspuns la acțiunile Rusiei și războiul din Ucraina.

Traiectoria datoriei în Marea Britanie este una negativă, iar Franța s-a împotmolit în haosul politic intern și nu a putut să limiteze cheltuielile.

Pe măsură ce ne apropiem tot mai mult de anul 2025, economia globală se confruntă cu mai multe provocări. Aproape jumătate din populația lumii trăiește în țări unde au avut loc alegeri anul acesta, iar multe dintre ele au adus la putere lideri care pot fi descriși drept „imprevizibili”.

Comerțul este în pericol, datoria guvernamentală se mărește și în domeniul bursier nu mai este loc de greșeală. Pentru moment, cel puțin, Spania, Grecia și Italia, care au fost ironizate de mult timp de vecinii lor nordici, se pot bucura de renașterea lor economică. Merită o fiesta.

Editor : Raul Nețoiu