Într-un context politic tensionat, în care sunt așteptate măsuri urgente privind ameliorarea deficitului bugetar, a datoriei externe și evitarea pericolului intrării în criză financiară, prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a făcut o radiografie a evoluției economice a României, începând cu procesul de integrare europeană și finalizând cu situația fiscală curentă, împreună cu pașii de urmat pentru o economie solidă. „Este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere economică al României, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariția dezechilibrelor pe termen mediu, cât și din perspectiva evitării capcanei venitului mediu” a precizat Leonardo Badea.
Integrarea în UE, esențială pentru progresul economic al României
Leonardo Badea a subliniat, într-o analiză realizată pentru Economedia, despre rolul benefic al parcursului european al României.
„În ultimele două decenii, România a înregistrat un ritm susținut de creștere economică, impulsionat de procesul de integrare europeană, de reformele structurale implementate înainte și după aderare, precum și de accesul la piața unică și la fondurile Uniunii Europene. (...) Integrarea în Uniunea Europeană a jucat un rol esențial pentru progresul economic rapid observat în România, Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Dintre acestea, țara noastră s-a remarcat printr-un ritm de convergență mai accelerat, reușind să recupereze decalajul important pe care îl avea în urmă cu 20 de ani față de Ungaria și Polonia, din perspectiva PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare”, a punctat prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României.
Însă, în ultimii ani, în România, ritmul de creștere economică superior celui consemnat, în medie, de alte state din regiune a fost însoțit de dezechilibre, remarcă specialistul BNR.
„Efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei au fost și rămân importante pentru toate economiile din regiune, dar România a intrat în această perioadă de turbulențe economice având deja un nivel semnificativ mai mare al dezechilibrelor, iar ulterior acestea s-au accentuat. (...) Mai ales în anul 2024, dominat în plan social de evenimentele politice și electorale, aceste probleme economice au devenit tot mai acute”, a precizat Leonardo Badea.
Cum poate România să crească sustenabil
Dezechilibrele mari fac necesară o analiză serioasă a modelului de creștere, a punctat acesta.
„În acest context, este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere economică al României, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariția dezechilibrelor pe termen mediu, cât și din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu. Strategia de ieșire din situația economică dificilă în care ne regăsim astăzi trebuie să adreseze deopotrivă aceste două elemente”.
Provocările sunt mai profunde în contextul în care se observă o încetinire economică avansată, a subliniat Badea.
„Ajustarea trebuie realizată pe fondul unor condiții generale nefavorabile: comerțul internațional și economiile partenere sunt afectate de importante tensiuni geopolitice, precum și de amenințarea creșterii tarifelor comerciale, iar economia locală traversează o fază de încetinire accentuată”.
Citește și
Provocările curente accentuează nevoia de investiții care să susțină creșterea productivității
„Chiar dacă soluția nu este evidentă, este cert că un model economic sănătos nu mai poate fi construit pe expansiunea consumului necorelată cu productivitatea, pe direcționarea investițiilor către activități cu valoare adăugată scăzută sau pe menținerea unor lacune în colectarea veniturilor bugetare”, a adăugat expertul BNR.
„Atunci când dezechilibrele au o amploare redusă și sunt generate de factori endogeni – cum ar fi politici prociclice, slaba colectare fiscală sau rigidități structurale – ele sunt gestionabile prin măsuri interne bine calibrate. În schimb, atunci când deficitele devin mari, cronice și persistente, ele tind să se autoalimenteze: economia și actorii săi – gospodăriile, companiile, administrația publică – ajung să se adapteze la un mediu caracterizat de stimuli fiscali permanenți și de politici tolerante față de dezechilibru”.
Dezechilibre pe piața muncii
Leonardo Badea a avertizat, totodată, că, în anumite regiuni sau industrii, salariul minim se apropie de media salarială, „comprimând astfel diferențele între muncă calificată și necalificată și descurajând investițiile în formarea profesională”.
„Pe piața muncii din România se regăsesc unele dintre rigiditățile (...) care alimentează dezechilibre structurale și limitează potențialul de creștere economică pe termen lung. Astfel, deși creșterea salariului minim a contribuit aproape imediat la îmbunătățirea nivelului de trai în segmentele inferioare ale distribuției veniturilor, majorările insuficient corelate cu dinamica productivității au distorsionat structura stimulentelor în sectoare cu valoare adăugată scăzută.”
Totodată, necorelarea cu nivelul ofertei interne a făcut ca surplusul de cerere pentru consum a gospodăriilor să conducă la creșterea importurilor, avertizează Leonardo Badea, ceea ce a agravat dezechilibrul extern și implicit presiunea indirectă asupra cursului de schimb.
„În timp, coroborat cu o serie de factori exogeni, prețurile interne și impactul asupra inflației al prețurilor din import au crescut simultan. De aceea, pe termen mediu, acele efecte pozitive inițiale ale creșterilor salariale necorelate cu productivitatea au fost, în cele din urmă, în mod firesc vizibil erodate”, remarcă acesta.
Capcana venitului mediu
În ceea ce privește riscul de a cădea în capcana venitului mediu, acest concept se referă la situația în care o țară, care a reușit tranziția de la un nivel scăzut la unul mediu de venituri, ajunge într-un punct de stagnare, din care nu mai poate progresa către statutul de economie dezvoltată, subliniază prim-viceguvernatorul BNR.
„Atunci când economiile de piață se află la început de drum – așa cum a fost cazul României și al altor state din regiune care, în anii ’90, au făcut tranziția de la regimuri autoritare și economii integral planificate – ele beneficiază de o serie de avantaje care permit o creștere rapidă. Unele valorifică forța de muncă ieftină, utilizată intensiv în agricultură și industrie, altele își exploatează resursele naturale și reușesc să atragă investiții străine semnificative”.
Leonardo Badea a adăugat că, pe măsură ce o economie evoluează, „avantajele inițiale enumerate mai sus (...) devin insuficiente pentru a susține dezvoltarea și trebuie înlocuite cu fundamente de creștere mai sofisticate, în principal de ordin tehnologic și al calității capitalului uman. Astfel, (...) inovația și adoptarea tehnologiilor noi se numără printre puținele soluții ramase pentru menținerea creșterii”.
Soluții pentru consolidarea fiscală
„Cele mai multe exemple relevante pentru noi arată că pentru a avea creștere și convergență pe termen lung și a nu accentua amplitudinea etapelor descendente ale ciclurilor economice, este necesară corecția dezechilibrelor macroeconomice – în special a deficitului fiscal, pentru că acesta influențează și deficitul de cont curent”, a precizat specialistul BNR, care este de părere că „discuția actuală despre consolidare bugetară nu trebuie purtată izolat, ci conectată cu viziunea de dezvoltare pe termen mediu și lung”.
În procesul de reducere graduală a deficitului bugetar, este esențial un efort echilibrat, care să combine responsabil reducerea cheltuielilor publice cu măsuri de creștere a veniturilor fiscale. Alegerea concretă a instrumentelor revine, în mod firesc, celor care își asumă răspunderea guvernării, a adăugat Leonardo Badea.
Editor : C.A.
