Se pregăteşte o nouă tranzacţie în sistemul bancar românesc
Grecii de la Bancpost caută un partener „strategic" pentru operaţiunile din România, au aflat cei de la Reuters, asta în contextul în care au termen până la finele anului viitor să vândă din activele din zona Balcanilor. E o condiţie impusă de FMI tuturor băncilor greceşti însă până în momentul de faţă, deşi n-a mai rămas mult timp, nicio bancă grecească nu a reuşit să găsească cumpărător. Si nici nu prea vor.
La 18 ani de la privatizare, Bancpost e aproape de o nouă schimbare. Patronii greci de la Eurobank caută un partener strategic pentru subsidiara românească şi lucrează deja cu HSBC şi italienii de la Mediobanca pentru a-l găsi. Dacă va fi un investitor minoritar sau dacă va prelua controlul la Bancpost rămâne de văzut. Căutările sunt aşteptate să dureze un an de zile, spun sursele Reuters, ceea ce le-ar mai lăsa grecilor câteva luni până la expirarea termenului impus de FMI şi UE.
În clasamentul celor mai mari bănci prezente în România, Bancpost este pe locul 9. Are 3% din piaţa locală, aproape 150 de sucursale în toată ţară şi active de aproape 2,5 miliarde de euro. E a doua cea mai mare bancă grecească din România şi, totodată, o lanternă roşie în ochii FMI-ului care se teme că repetarea crizei greceşti ar putea însemna tăierea fondurilor sucursalelor din străinătate.
Ţara noastră este printre cele din care băncile greceşti trebuie să iasă, sau măcar să îşi reducă activitatea. Împreună - Bancpost, Alpha Bank, Banca Românească şi Piraeus - controlează mai bine de 10% din piaţă. Grecii sunt foarte prezenţi şi în restul ţărilor din regiune. Potrivit datelor Băncii Internaţionale a Reglementelor în 2015 activele băncilor greceşti în Bulgaria însemnau aproape 20% din PIB-ul ţării, în Albania erau 18%, iar în Serbia 12%.
La noi în ţară, multe discuţii s-au purtat pentru vânzarea activelor băncilor greceşti însă nu s-a materializat nimic. Piraeus, care e la vânzare din 2015, a fost aproape să fie cumpărat la pachet cu Banca Carpatica de către fondul american de investiţii JC Flowers, însă în final Carpatica a fost preluată de Nextebank iar Piraeus a rămas fără cumpărător. La fel, Banca Românească i-a angajat pe cei de la Credit Suisse să-i găsească un investitor, dar degeaba. S-a încercat şi-o altă formulă. Potrivit zvonurilor din piaţă, Piraeus şi Banca Românească au discutat inclusiv despre o eventuală fuziune, însă din nou, cu zero rezultate.
În cazul în care băncile mamă sunt zguduite de o nouă criză grecească, România este vulnerabilă, dar mult mai puţin decât vecinele sale. În 2015, Bank of America Merryl Lynch arată că în eventualitatea în care băncile mamă retrag finanţarea braţelor din străinătate pentru a-şi rezolva problemele de acasă, atunci o parte din creditele date de băncile greceşti în România ar rămâne fără acoperire. În această situaţie ar fi împrumuturi egale cu aproape 2% din PIB-ul ţării noastre iar în Bulgaria, cu circa 5% din PIB.
Deşi băncile greceşti nu au reuşit până acum să-şi reducă expunerea în România, alte bănci au reuşit totuşi să facă tranzacţii importante. În ultimii ani, Banca Transilvania a cumpărat Volksbank, OTP a cumpărat Millenium, Raiffeisen a înghiţit o parte din activele locale ale CitiBank, iar Unicredit a preluat portofoliul RBS.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
