Video Guvernul a aprobat primul pachet de măsuri fiscale. Luni va avea loc ședința Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului
Guvernul a adoptat, vineri, în şedinţa de Guvern, proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care cuprinde măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare. Executivul estimează că, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Ședința comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale va avea loc luni.
ACTUALIZARE 22:20 Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului.
Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente.
Care este procedura:
Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
ACTUALIZARE 19:16 Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, spune că pachetul de măsuri fiscale care va fi depus rapid în Parlament pentru asumarea răspunderii cel târziu marţi, chiar în ziua reuniunii ECOFIN.
„O zi plină la Finanţe şi Guvern, începută cu o discuţie deschisă în Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, alături de patronate şi sindicate. Am discutat deschis despre măsurile pentru reducerea deficitului bugetar şi despre cum putem construi împreună o economie mai puternică. Un pas înainte este seriozitatea continuării dialogului: am invitat partenerii economici şi sociali să participe la grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor seturi de măsuri. Apoi, la şedinţa de Guvern am dezbătut şi avizat primul pachet de măsuri fiscale. Îl vom depune rapid în Parlament pentru asumarea răspunderii, cel târziu marţi, 8 iulie, chiar în ziua reuniunii ECOFIN - unul dintre cele mai importante consilii la nivel european, care reuneşte toţi miniştrii de finanţe şi economie ai statelor membre UE”, a scris Nazare pe Facebook.
El a adăugat că acest pas „este vital pentru a ne recâştiga credibilitatea la nivel internaţional”.
„Ceea ce se şi întâmplă deja, odată cu primele veşti bune venite azi de pe pieţele internaţionale: costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%, pentru prima dată după alegerile prezidenţiale. România se împrumută practic mai ieftin, ceea ce înseamnă că măsurile pentru reducerea deficitului sunt apreciate de către investitori”, a afirmat ministrul Finanţelor.
ACTUALIZARE 19:02 Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor, arată Executivul.
Guvernul precizează că prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: Reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară, Evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 Miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creşterea veniturilor , cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare- guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB)
„Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituţia României”, mai anunţă Executivul.
ACTUALIZARE 15.39 „Avem astăzi pe ordinea de zi, în afara proiectelor care țin de activitatea normală, un proiect de lege foarte important care reglementează pachetul de măsuri fiscal-bugetare, în așa fel încât în această după-amiază, după adoptarea lui, să declanșăm procedura de adoptare a acestui proiect prin asumarea răspunderii.
În acest sens ne propunem ca, după ședința de Guvern, să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței ECOFIN, să intrăm pe ultima parte a proceduri parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de Guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a afirmat Ilie Bolojan.
Adoptarea unui proiect de lege prin asumarea răspunderii Guvernului înseamnă că Guvernul își asumă direct responsabilitatea în fața Parlamentului pentru acel proiect, fără ca el să fie votat articol cu articol sau în plen, așa cum se întâmplă de obicei, fiind o metodă rapidă de legiferare.
ACTUALIZARE 15.20 CES motivează că a emis aviz negativ pe proiectul de lege al Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale deoarece e necesară o analiză detaliată și riguroasă care nu poate fi făcută „în termennul insuficient pus la dispoziție în vederea avizării acestuia”. Consiliul
Avizul negativ al CES pe proiectul de lege al Executivului privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare poate fi accesat AICI.
„Măsurile propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitate în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010”, mai spune CES.
Consiliul Economic Social argumentează că măsurile propuse sunt dezechilibrate din punct de vedere social și nu există un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și „construit pe o logică fiscală regresivă”.
„Prin măsurile impuse, respectiv creșterea TVA la alimente, servicii și medicamente, creșterea accizelor la carburant și a taxei de rovignetă vor duce creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente, iar împreună cu liberalizarea prețurilor la energia electrică și gaze, diminuarea veniturilor pentru o parte dintre salariați prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025, toate aceste conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile. Considerăm că măsurile de austeritate trebuiau abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp;
ansamblul măsurilor propuse este dezechilibrat din punct de vedere social, lipsit de un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și construit pe o logică fiscală regresivă”.
ACTUALIZARE 14.10 Premierul Ilie Bolojan a avut, astăzi la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor, la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, asupra măsurilor guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea credibilității economice a României.
Partenerii sociali au analizat soluțiile cuprinse în proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare și efectul economic și social al aplicării acestora.
„Promovăm, în prima etapă și în perioada imediat următoare, o serie de măsuri structurale pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor. Este extrem de important să câștigăm credibilitatea în relația cu Comisia Europeană, cu investitorii și cu finanțatorii noștri. Acest prim pachet de măsuri va fi discutat în ședința ECOFIN din 8 iulie. Este esențial să stabilizăm într-un timp cât mai scurt relația cu piețele, iar până la sfârșitul lunii iulie să venim cu al doilea pachet de soluții, care va însemna îndeplinirea jaloanelor din PNRR și ne va permite accesarea fondurilor europene aferente cererii de plată numărul 4”, a afirmat Ilie Bolojan, arată comunicatul de presă al Guvernului.
La discuții, reprezentanții patronatelor au subliniat importanța stabilității și predictibilității fiscale, a consolidării măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a eficienței cheltuirii banilor publici, a debirocratizării și a promovării turismului românesc.
Reprezentanții sindicatelor au prezentat propriile analize privind impactul aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, cu accent asupra modificărilor referitoare la domeniul educației.
Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor și patronatelor vor continua dialogul social, în contextul actual, care impune aplicarea unor măsuri structurale de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor, în scopul îmbunătățirii credibilității economice a României și asigurării stabilității economice.
„Vreau să avem o colaborare bazată pe respect pentru a lua decizii bune pentru România”, a afirmat prim-ministrul.
Guvernul a propus partenerilor sociali să-și desemneze reprezentanți în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar.
ACTUALIZARE 14.05 Consiliul Economic și Social a emis, astăzi, aviz negativ pentru primul pachet de măsuri fiscale pus în dezbatere publică de Guvernul Bolojan.
„Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare”, spune articolul 141 din Constituție.
ACTUALIZARE 12.32 Observațiile complete ale BNS pot fi accesate AICI.
Propunerile BNS:
- Fără majorarea TVA, sau o majorare cu doar 1% procentual.
- Cota redusă de TVA să se aplice și la facturile de energie electrică și gaze, pentru populație.
- Trecerea HORECA, a locuințelor și a îngrășămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026.
- Cheltuielile aferente creșterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public, în mod transparent.
- Acoperirea CASS pentru șomeri si beneficiarii de venit minim garantat de către instituțiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de șomaj înregistrează excedent anual.
- Introducerea unor controale extinse țintite către zonele de mare evaziune fiscală și muncă la negre.
- Elaborarea procedurii de sistare a activității angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancțiune ne se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecția Muncii nu a elaborat această procedură.
- Reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă și asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului. Este nedrept ca un salariat să plătească impozit si contribuții la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim și restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuții sociale se plătesc doar pentru salariul minim.
- Reducerea fiscalității pe muncă și reașezarea sarcinii fiscale între angajat și angajator trebuie să fie o prioritate. Constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieței muncii, precum și efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadrați cu salariul minim.
- Reglementarea muncii pe platforme și fiscalizarea corectă a acesteia.
- Revizuirea sistemului de redevențe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate, o atenție sporită trebuie acordată celor care concesionează resurse dar din diverse motive întârzie exploatarea lor.
- Scăderea veniturilor exagerate, date fără criterii de performanță (la managerii regiilor autonome, Consiliile de Administrație, Curtea Constituțională, pensiile speciale, etc.)
- Impozitarea multinaționalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană și nu pe cifra de afaceri, interzicerea externalizării profiturilor către firmele mama;
- Controlul firmelor care nu depun bilanț (din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC la MFE sunt depuse bilanțuri numai pentru 1,6 milioane).
- Redimensionarea indemnizațiilor de zeci de mii de euro de persoana din Consiliile de Administrație (ex. EXIM BANK etc).
- Extinderea sarcinii de recuperarea deficitului bugetar și asupra altor categorii profesionale (parlamentari, deputați, judecători, magistrați, armată, poliție etc).
- Modificarea legii achizițiilor în sensul în care nu se mai permite subcontractarea unor părți din contracte aferente activității de bază. Se evită astfel situația actuală în care firme mari câștigă licitații de lucrări pe care le subcontractează către entități private ce lucrează la negru.
BNS aduce argumente și în favoarea menținerii majorării salariale și a stimulentelor pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene în cadrul MIPE.
ACTUALIZARE 12.23 Blocul Național Sindical este prezent la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, care a început la ora 12.oo, la Palatul Victoria.
„Discuțiile au în prim-plan măsurile de austeritate anunțate de premierul Ilie Bolojan, asupra cărora BNS a formulat o serie de observații critice și propuneri alternative, din perspectiva impactului social și economic”, arată pagina de Facebook a Blocului Național Sindical.
Din delegația BNS fac parte: Ștefan Teoroc – președinte Federatia Publisind (sector bugetar), Florica Vasilescu – vicepreședinte BNS, președinte Federația IndustriALL (sector privat), Radu Soviani – analist economic, specialist BNS în macroeconomie
BNS spune că reprezintă interesele lucrătorilor și apărăm echilibrul între sustenabilitatea bugetară și protecția socială și va reveni să prezinte concluziile discuțiilor.
Știrea inițială
Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare apare în analiză pe ordinea de zi a ședinței Executivului.
De asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii de la Palatul Victoria mai sunt înscrise:
- Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 5/2025 la Licenţa de concesiune nr. 861/1999 a activităţii de exploatare a amfibolitului in perimetrul Valea Strâmbă, judeţul Sibiu
- Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 2/2025 la Licenţa de concesiune nr. 1124/2000 a activităţii de exploatare a nisipului silicios în perimetrul Gura Vitioarei, judeţul Prahova
- Proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7/2025 la Licenţa de concesiune nr. 505/1999 a activităţii de exploatare a porfirului (porfir cuarţifer) în perimetrul Dealul Iglicioara - Turcoaia, judeţul Tulcea
- Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii "Extinderea reţelei de metrou Magistrala 4 de metrou, Secțiunea Gara de Nord - Gara Progresul"
- Proiectul de hotărâre Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii ''Acces rutier complementar descărcare A3 - Comarnic", judeţul Prahova
- Proiectul de hotărâre Guvern privind aprobarea stemei comunei Merghindeal, judeţul Sibiu
- Proiectul de hotărâre Guvern privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanţarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere şi filarmonici
Ilie Bolojan a avut, joi la Palatul Victoria, o întâlnire de aproximativ o oră și jumătate cu reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social pentru reducerea deficitului bugetar.
După întrevedere, premierul a spus că propunerile sindicaliștilor vor fi analizate și, „în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale”.
Luni, Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice.
Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz favorabil proiectului de ordonanță care plafonează la 300 de lei brut sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari și reduce numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar.
Toată săptămâna au fost proteste ale bugetarilor nemulțumiți de noile măsuri fiscale și au anunnțat că vor continua manifestațiile.
Și sporul pentru bugetarii care lucrează la proiecte de investiții finanțate din fonduri europene, inclusiv cele din PNRR, va fi condiționat de anumite criterii.
Potrivit unui document pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Dezvoltării, acordarea sporurilor va fi făcută în funcție de timpul efectiv lucrat lunar, dar și de valoarea proiectului implementat.
După cumularea celor două criterii, sporul primit de angajați poate fi între 5 și cel mult 50% din salariul de bază, mai arată proiectul de hotărâre de Guvern.
Editor : A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
