Sturionii din Dunăre, ameninţaţi de braconaj şi de comerțul ilegal cu icre negre

Dunărea scade periculos. Imagini spectaculoase cu epave germane din Al Doilea Război Mondial, care ies la suprafață pe cursul fluviului

Povestea tinerei nevăzătoare care a luat BAC-ul. Un accident stupid i-a luat vederea în urmă cu un an

Revenirea din concediu, greu de gestionat emoțional. Cum poate fi tratată depresia post-vacanță

Ionuț Dumitru, consilier al premierului, despre reforma ANAF: „E un munte de informații acolo”

Ilie Bolojan s-a implicat în curățarea sălii unde a avut loc Congresul PNL

Florin Roman: „Oamenii vor fi în stradă scoşi de sindicate apropiate PSD”/ Daniel Zamfir: „Vorbești de guvernare liberală cu 14%?”

Florin Roman, la congresul PNL: „Casa noastră are două etaje. La etaj stau șefii”. Replica lui Ilie Bolojan

Ionuț Moșteanu, despre producția de drone militare în România: E un caz specific. Trebuie să facem parteneriate cu Ucraina

Au început înscrierile la facultate. Care sunt cele mai căutate specializări anul acesta de viitorii studenți

În ultimul deceniu, pescuitul excesiv şi cel ilegal au adus aproape de extincţie sturionii sălbatici din Dunăre. Pescuitul lor a fost interzis din 2006, dar asta nu i-a speriat pe braconieri.

„Cei care practică pescuitul ilegal la aceste specii sunt foarte bine organizaţi, astfel încât o simplă prezenţă a noastră pe zonele de pescuit duce la anunţarea celor implicaţi şi atunci efectele nu sunt cele pe care le dorim”, explică directorul Inspecţiei Apelor Interioare, Marian Chiriac.

Probele recoltate din restaurante, din pieţe şi de la vânzătorii ambulanţi demonstrează că jumătate din icrele negre vândute la noi sunt recoltate ilegal. Un kilogram costă în magazine cel puţin 1.000 de euro. Pe piaţa neagră, în schimb, preţul poate fi chiar şi de patru ori mai mare.

Icrele din comerţul licit provin de cele mai multe ori din crescătorii, pe când cele vândute ilegal sunt exclusiv din salbaticie. Icrele negre provenite din braconaj sunt însă periculoase pentru sănătate. Adesea, organele sturionilor pot conţine metale grele şi alte substanţe toxice.

„Dacă eticheta există, singurul lucru important este să se uite să vadă dacă aceasta are un W sau un C. W înseamnă ca provine de la un sturion sălbatic, iar C că provine din acvacultură”, explică Magor Csibi, director WWF România.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a anunţat că în perioada imediat următoare va întări controlul şi va reorganiza Agenţia de Pescuit, astfel încât să crească numărul de inspectori.

Ministerul Mediului vrea să înăsprească pedepsele pentru braconaj, dar şi să repopuleze lunca Dunării cu sturioni. Deocamdataă autorităţile nu au bani, iar ca să îi obţină de la Bruxelles e nevoie de parcurs un lung traseu birocratic.

Cele mai recente studii despre sturionii din ţara noastră datează din 2009. Pentru a putea accesa banii europeni necesari repopularii cu aceste specii, autorităţile române trebuie, întîi de toate, să actualizeze aceste documente.