Când se va întruni conclavul pentru desemnarea noului papă: regulile alegerilor de la Vatican și cele mai frecvent alese nume papale
Cardinalii se vor întruni într-un conclav pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea papă al Bisericii Catolice şi succesor al papei Francisc, care a murit luni, la vârsta de 88 de ani. Data conclavului va fi anunţată după funeraliile papei de sâmbătă, transmite marţi Reuters, care publică o serie de date cheie cu privire la acest conclav, unul dintre cele mai vechi şi mai secrete procese electorale din lume.
În prezent Biserica catolică cuprinde 135 de cardinali cu vârsta mai mică de 80 de ani, vârstă care îi face eligibili pentru participarea la conclav. Nu se ştie însă dacă vor participa cu toţii. Cardinalii cu vârsta de peste 80 de ani nu pot participa la conclav, dar se pot alătura întrunirilor zilnice, desfăşurate cu uşile închise, organizate înaintea votului. În aceste întruniri, denumite şi adunări generale, sunt abordate problemele cu care se confruntă Biserica Catolică, scrie Agerpres.
Cardinalul ce va fi ales drept papă nu trebuie să facă parte dintre cardinalii electori, dar în practică aşa s-a întâmplat de fiecare dată.
Cardinalii electori provin din 71 de ţări, faţă de doar 48 în 2013, când a fost ales papa Francisc. Italienii reprezintă cel mai mare bloc naţional din conclav, cu 17 cardinali, faţă de 10 cardinali din SUA şi 7 din Brazilia. În total, sunt 53 de cardinali electori din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 4 din Oceania.
Cardinalii electori vor vota în Capela Sixtină, sub celebra frescă a Judecăţii de Apoi a lui Michelangelo şi sub fresca Creaţiei în care degetele lui Dumnezeu şi Adam aproape că se ating.
Majoritatea cardinalilor participanţi se vor caza la un hotal al Vaticanului din spatele bazilicii Sfântul Petru. Ei nu vor avea voie să comunice cu lumea de afară - nu vor avea voie cu telefoane, să intre pe internet sau să se uite la televizor.
Cuvântul conclav provine din cuvintele din latină "cum clave" (cu cheie) şi datează de la procesul prelungit de alegere al papei Celestin al IV-lea din 1241, când cardinalii au fost închişi într-un palat în ruină. Un conclav din secolul XIII a durat doi ani, nouă luni şi două zile. Durata medie a ultimelor 10 conclavuri a fost de trei zile. Ultimul conclav, cel în care a fost ales Francisc, în 2013, a ţinut doar 2 zile, interval în care s-a votat de 5 ori.
Cu excepţia primei zile a conclavului, când se ţine o singură rundă de vot, cardinalii votează în toate celelalte zile ale conclavului de câte două ori, până la alegerea unui candidat cu o majoritate de două treimi plus unu. Toţi participanţii jură să păstreze secretul cu privire la vot.
Cardinalii votează pe buletine de vot din hârtie, pe care sunt inscripţionate în latină cuvintele „Eligo in Summum Pontificem” („Eu aleg ca suveran pontif”). Voturile sunt adunate şi arse la sfârşitul sesiunilor conclavului de dimineaţă şi de după-amiază, fumul rezultat fiind evacuat printr-un horn improvizat deasupra Capelei Sixtine.
Fumul negru indică un rezultat neconcludent, în timp ce fumul alb anunţă alegerea unui nou papă. Marele clopot al bazilicii Sfântul Petru va fi tras în semn al alegerii unui nou suveran pontif.
Arderea voturilor se produce în fiecare zi, în jurul prânzului şi apoi în jurul orei 19:00.
Citește și:
După ce este ales un papă, un cardinal de rang superior în ierarhia Vaticanului apare la balconul bazilicii Sfântul Petru şi anunţă în latină: "Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam" ('Vă anunţ o mare bucurie. Avem un papă'). El îl identifică apoi pe noul papă după numele său, cu prenumele tradus în versiunea sa în limba latină şi apoi anunţă numele papal ales de noul lider al Bisericii Catolice.
Numele papale cel mai frecvent alese sunt Ioan (23 de ori), Grigorie (16), Benedict (16), Clement (14), Innocent (13), Leon (13) şi Pius (12). Papa Francisc a fost primul papă care a ales acest nume, în onoarea Sfântului Francisc din Assisi.
După acest anunţ făcut de un cardinal, noul papă păşeşte în balcon pentru a fi văzut de mulţime şi oferă prima sa binecuvântare apostolică "Urbi et Orbi" ('pentru oraş - Roma şi întreaga lume'). Câteva zile mai târziu noul papă va celebra o liturghie care marchează începutul pontificatului său.
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
