Liderul sârbilor din Bosnia amenință iar cu secesiunea: Nu mai dorim să împărţim cu bosniacii nici măcar aerul

Data publicării:
sarbii bosniaci
Sârbii bosniaci au protestat pe 18 aprilie 2024, la Banja Luka, împotriva unei potențiale rezoluții ONU care declară ziua de 11 iulie zi internațională pentru amintirea genocidului de la Srebrenica. Sursa foto: Profimedia Images

Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat marţi că această entitate a sârbilor se va separa curând de Bosnia-Herţegovina dacă Adunarea Generală a ONU va adopta, pe 2 mai, o rezoluţie de comemorare a genocidului comis în 1995 de trupele sârbilor bosniaci asupra populaţiei musulmane în localitatea Srebrenica.

"Nu mai dorim să împărţim cu bosniacii nici măcar aerul şi cu atât mai puţin alte valori. Ne acuză că suntem un popor genocidar, deşi ei ştiu că asta nu s-a întâmplat niciodată", a spus Dodik, potrivit televiziunii sârbo-bosniace RTRS, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

El a vorbit din oraşul rus Sankt Petersburg, după ce s-a întâlnit cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, care i-a promis că Rusia va vota împotriva rezoluţiei în Adunarea Generală a ONU.

Rezoluţia propune declararea zilei de 11 iulie ca "Zi Internaţională în memoria genocidului comis la Srebrenica în 1995" şi condamnă negarea genocidului şi glorificarea crimelor de război.

Serbia şi Republica Srpska nu recunosc sentinţele Tribunalului Penal Internaţional (TPI) pentru crimele de război în fosta Iugoslavie comise de forţele sârbo-bosniace la Srebrenica, unde au fost asasinaţi peste 8.000 de civili musulmani.

La o manifestaţie desfăşurată joia trecută, Milorad Dodik, care de mulţi ani ameninţă cu secesiunea Republicii Srpska, a susţinut că aceasta se va uni cu Serbia.

Uniunea Europeană a avertizat după această declaraţie că eventuali paşi secesionişti ai entităţii sârbe din Bosnia-Herţegovina "vor avea consecinţe serioase".

Bosnia-Herţegovina este împărţită de la încheierea războiului civil, în anul 1995, în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, statul bosniac având de asemenea instituţii de putere centrale.

Citește și Destrămarea Bosniei, noua durere de cap a UE. Sârbii din Republica Srpska vor mai multă autonomie și amenință cu secesiunea

Editor : M.I.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri