Senator rus: „Ar putea începe o altă criză a rachetelor cubaneze”. Șeful NATO: „Problema este comportamentul Rusiei”

Data publicării:
criza-rachetelor-cuba

SUA respectă pe deplin tratatul privind controlul armelor nucleare, datând din anii 1980, dar acesta nu poate fi eficient dacă Rusia continuă să încalce prevederile acordului, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întrebat despre decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), potrivit Reuters, relatează Agerpres.

jens stoltenberg fb nato
Aliaţii NATO nu intenţionează să desfăşoare mai multe arme nucleare în Europa ca răspuns la ceea ce Occidentul consideră a fi o încălcare de către Rusia a Tratatului INF, a subliniat secretarul general al Alianţei.

„Toţi aliaţii sunt de acord că SUA respectă pe deplin tratatul, problema este comportamentul Rusiei”, a afirmat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă la Bruxelles, subliniind că decizia Rusiei de a dezvolta ceea ce el a numit racheta de croazieră SSC-8, cu lansare de la sol, semnifică faptul că tratatul nu mai este „eficient”.

Aliaţii NATO nu intenţionează să desfăşoare mai multe arme nucleare în Europa ca răspuns la ceea ce Occidentul consideră a fi o încălcare de către Rusia a Tratatului INF, a subliniat secretarul general al Alianţei. „Nu prevăd că aliaţii europeni să desfăşoare mai multe arme nucleare ca răspuns”, a declarat el în aceeaşi conferinţă de presă.

Washingtonul va continua cu planul său de a se retrage din pactul de control al armelor nucleare, considerat de importanţă majoră pentru stabilitatea strategică, în pofida obiecţiilor Rusiei şi ale unor ţări europene, a declarat marţi seara consilierul pentru securitatea naţională al Casei Albe, John Bolton, după întâlnirea cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova.

Rusia neagă nerespectarea tratatului

Preşedintele american Donald Trump a anunţat în weekend intenţia SUA de a se retrage din Tratatul INF, acuzând Rusia de încălcarea repetată, în decurs de mai mulţi, a prevederilor documentului.

Anterior, ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, avertizase Moscova că Statele Unite ar putea distruge noua rachetă de croazieră dezvoltată de Rusia prin încălcarea INF.

Rusia neagă că ar încălca tratatul şi a început o campanie diplomatică în sprijinul menţinerii acestui tratat, apreciind că retragerea SUA „va submina stabilitatea şi securitatea mondiale”.


Tratatul INF, semnat în 1987 de către preşedintele american de la acea vreme Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov, interzice deţinerea şi producerea rachetelor balistice şi rachetelor nucleare de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

În acelaşi timp, Stoltenberg a declarat că NATO speră că Rusia şi SUA vor putea prelungi noului tratat START de reducere a armelor strategice în 2021. 

Reeditarea pericolului de război nuclear al anului 1962

De cealaltă parte, în Rusia, senatorul Alexei Pușkov avertizează că Donald Trump ar putea provoca o criză de securitate similară celei din 1962, celebra criză a rachetelor din Cuba, când, timp de 14 zile, omenirea a fost la un pas de a vedea Războiul Rece transformat într-un conflict nuclear între Statele Unite și Uniunea Sovietică.

Pușkov, președintele unei comisii temporare pentru relațiile cu mass-media din Senat, a declarat agenției Tass: „Pericolul este ca Statele Unite să împingă lumea către o altă criză a rachetelor cubaneze. Atunci, am fost norocoși că am putut evita un schimb de lovituri nucleare. Acum, Dumnezeu știe ce se poate întâmpla”.

În timpul crizei de rachete din Cuba, Uniunea Sovietică nu numai că a transportat 64 de rachete nucleare în Cuba, aliatul său, ci a desfășurat și 42.000 de soldați în insula din Caraibe chiar la sud de statul american Florida.

Criza a luat sfârșit când președintele american John F. Kennedy a promis că nu va ataca Cuba, iar liderul sovietic Nikita Hrușciov a ordonat retragerea armelor nucleare din Cuba.

Trebuie de urgență o „nouă mișcare anti-război”, un val internațional de pacifism, care să îi determine pe liderii celor două țări – SUA și Rusia - să pornească un dialog constructiv și să „elibereze de lumea de această mare amenințare (a războiului mondial – n.r.) care îi atârnă, ca o sabie, deasupra capului”, declara într-un interviu recent ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri