Donald Trump, așteptat să anunțe sâmbătă propunerea pentru un nou judecător la Curtea Supremă

Preşedintele Donald Trump intenționează să-și anunțe sâmbătă după-amiază propunerea pentru un nou judecător al Curţii Supreme, post rămas vacant după moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, săptămâna trecută.

În ciuda apelurilor insistente a unei părți a societății americane de a amâna această nominalizare până după alegerile din 3 noiembrie, liderul de la Casa Albă, susținut de Senatul dominat de republicani, a spus că vrea să facă propunerea cât mai repede. 

Însăși respectata judecătoare defunctă, considerată ca fiind din aripa progresistă a instanței federale, își exprimase dorința ca succesorul ei la Curtea Supremă să fie anunțat după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. 

Judecătoarea-simbol a Statelor Unite a fost depusă la Capitoliu, marcându-se astfel o premieră în istoria SUA. Nicio altă femeie care a deținut o funcție publică nu a fost omagiată până acum în sediul Congresului american. Sicriul a stat acolo timp de câteva ore după care a fost dus la cimitirul național Arlington, unde va avea loc înmormântarea.

Ruth Bader Ginsburg a încetat din viață la vârsta de 87 de ani, în urma unui cancer pancreatic. Judecător al Curții Supreme timp de 27 de ani, ea a fost un simbol al luptei pentru egalitate de drepturi în Statele Unite.

Trump ar fi ales tot o femeie pentru Curtea Supremă

Preşedintele Donald Trump intenţionează să o numească la Curtea Supremă a SUA pe Amy Coney Barrett, în prezent judecătoare la o curte de apel din Chicago, a informat vineri CNN, care citează surse republicane.

Amy Coney Barrett, în vârstă de 48 de ani, a fost numită de preşedintele Trump la Curtea de Apel a Circumscripţiei 7 din Chicago în 2017 şi este cunoscută pentru vederile sale religioase conservatoare, scrie Agepres. Amy Coney Barret are șapte copii și predă dreptul la Universitatea „Notre Dame” din Indiana.

Dacă propunerea se va confirma, această nominalizare va consolida ponderea conservatorilor la nivelul Curţii Supreme (6 din totalul celor 9 membri) într-un moment de diviziuni politice intense la nivel naţional și înaintea unui scrutin prezidențial ce se anunță extrem de disputat între Donald Trump și Joe Biden.

Amy Coney Barrett se număra, de altfel, printre favorite, alături de Barbara Lagoa, o altă judecătoare de la o curte de apel federală.

Candidata are șanse mari pentru a obţine confirmarea în Senat înaintea desfăşurării alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie, deoarece republicanii preşedintelui Trump deţin majoritatea în camera superioară a Congresului american.

Politologul Cristian Pîrvulescu spunea, la Digi24, că următorul judecător care va fi numit în Curtea Supremă americană va fi probabil un conservator, care ar putea înclina balanța deciziilor din sistemul SUA în următorii 40 de ani, iar ceea ce se va întâmpla în sistemul judiciar american ar putea avea influențe până în România.

Democrații din Camerea Reprezentanților vor să limiteze judecătorilor de la Curtea Supremă

Politicieni democraţi din Camera Reprezentanţilor a Congresului american vor introduce săptămâna viitoare un proiect de lege care limitează la 18 ani mandatul judecătorilor Curţii Supreme, care în prezent sunt numiţi pe viaţă. Este o încercare a iniţiatorilor de a reduce disputele partizane în privinţa locurilor vacante şi de a păstra legitimitatea Curţii, arată agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Conform proiectului, fiecare preşedinte american va avea dreptul să numească doi judecători în fiecare mandat de 4 ani.

Propunerea intervine pe un fond de tensiuni politice ridicate, în care preşedintele Donald Trump se pregăteşte să anunţe, cu doar 40 de zile înaintea scrutinului de la 3 noiembrie, cea de-a treia sa nominalizare a sa la Curtea Supremă.

Parţial datorită creşterii speranţei de viaţă, judecătorii de la Curtea Supremă au ajuns să aibă mandate tot mai lungi, media depăşind acum 25 de ani.

Limitarea mandatelor pentru judecătorii Curţii Supreme are susţinere de mulţi ani din partea unor experţi juridici cu orientări atât de dreapta, cât şi de stânga. Câteva sondaje din ultimii ani au arătat un larg sprijin şi din partea populaţiei.

Proiectul de lege al democraţilor este primul care încearcă să stabilească prin lege limite ale mandatelor la Curtea Supremă, potrivit lui Gabe Roth, director executiv al Fix the Court, asociaţie ce militează pentru transparenţă în justiţie.

Unii observatori juridici, inclusiv dintre cei favorabili limitării mandatelor, spun că acest lucru trebuie realizat printr-un amendament la Constituţia Statelor Unite, care a fost interpretată ca impunând mandate pe viaţă pentru judecătorii federali şi cei ai Curţii Supreme.

Proiectul în cauză încearcă să evite preocupările de ordin constituţional prin exceptarea judecătorilor actuali ai Curţii Supreme de la regula mandatului maxim de 18 ani. Cei aflaţi deja în funcţie ar urma să devină „seniori” la pensionare şi să se rotească la instanţe inferioare.

Editor : Luana Pavaluca