Analiză Deznodământul care ar putea zădărnici planurile de reconstrucție a Ucrainei. Scenariul unei „țări divizate” de care se tem liderii UE
Atacurile tot mai intense ale dronelor rusești și îngrijorarea că zone din Ucraina vor ajunge sub controlul Moscovei, în urma unui viitor plan de pace, îi fac pe unii dintre liderii europeni șovăielnici în a planifica o eventuală reconstrucție a țării. Problema a fost dezbătută de către președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, de cancelarul german Friedrich Merz, de prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, dar și de cel polonez, Donald Tusk, în cadrul unei reuniuni, în Polonia. Evenimentul a fost organizat într-un moment în care economia ucraineană este supusă unei presiuni fără precedent, în timp ce Vladimir Putin își extinde țintele în Ucraina, desfășurând un număr record de drone cu rază lungă de acțiune, remarcă The Guardian.
Există o incertitudine profundă în ceea ce privește un plan de pace condus de SUA, care se așteaptă să includă concesii teritoriale. Un raport de luna trecută a arătat că mai mult de o treime dintre costurile estimate de reconstrucție ale Ucrainei, adică aproape 200 de miliarde de dolari, ar reveni Rusiei, dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze controlul asupra a patru teritorii, ca parte a unei eventuale soluții de pace.
Cifra - o provocare pentru factorii de decizie politică reuniți la conferința de reconstrucție a Ucrainei de la Roma - subliniază probabilitatea ca viitorul Ucrainei să fie unul nu doar de diviziune politică, ci și de divergență în ceea ce privește bogăția și creșterea economică, teritoriile din estul țării controlate de ruși urmând să sufere în mod semnificativ, notează jurnaliștii britanici.
Conferința s-a concentrat pe încurajarea investițiilor pe termen lung în sectorul privat, dar acest lucru a fost umbrit de nevoia urgentă de a proteja populația și economia Ucrainei de impactul în spirală al atacurilor cu drone.
Principalele concluzii
Zelenski a declarat la Roma: „Rusia s-a pregătit, trebuie să spun, și pentru această întâlnire, deoarece, din păcate, noaptea trecută, a avut loc un atac masiv și puternic asupra Ucrainei. În acest caz, ținta a fost capitala, orașul Kiev”.
Merz s-a dezlănțuit împotriva atacurilor rusești, spunând: „Acestea sunt practic doar ținte civile. Acesta este terorism împotriva populației civile. Acest lucru nu are nimic de-a face cu un război împotriva țintelor militare”. El a adăugat: „Datoria noastră politică este să creștem presiunea asupra Rusiei, să îl facem pe Putin să se răzgândească și să îl aducem la masa negocierilor.”
Merz a făcut apel la Slovacia să își ridice dreptul de veto cu privire la o a 18-a rundă de sancțiuni ale UE împotriva Moscovei.
Costuri majore de reconstrucție
Institutul pentru Studii Politice Internaționale (ISPI), un think-tank italian, a prezis, pe baza cercetărilor Băncii Mondiale, că, în această situație, costurile de reconstrucție în patru regiuni deținute în mare parte de Rusia - Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson - vor fi de 188 de miliarde de dolari. Aceste regiuni ar putea rămâne cu Rusia în cadrul unui viitor acord de pace, deși Kievul nu a fost de acord cu acest lucru.
În ansamblu, Banca Mondială preconizează că un plan pe 10 ani pentru reconstrucție și redresare, care să fie pus în aplicare între 2025 și 2035, ar necesita investiții de cel puțin 524 de miliarde de dolari.
Deși întregul teritoriu al Ucrainei a fost afectat de atacuri, începând cu 24 februarie 2022, 66% din pagubele directe (116 miliarde de dolari) și 47% din costurile totale de recuperare și reconstrucție (248 miliarde de dolari) sunt atribuite regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, precum și Harkovului.
„Dacă Kievul decide să cedeze cele patru regiuni disputate pentru a pune capăt ostilităților, este plauzibil ca Rusia să fie nevoită să suporte o parte semnificativă a costurilor de reconstrucție”, a declarat ISPI.
Dificultatea planificatorilor postbelici de a concepe scenarii realiste este subliniată de faptul că, de la ultima conferință unde s-a discutat acest aspect, desfășurată la Berlin, în 2024, daunele aduse infrastructurii energetice au crescut cu 93% într-un an.
Sectoarele cele mai afectate includ locuințele (cu pagube de 57 de miliarde de dolari), transporturile (aproximativ 36 de miliarde de dolari) și energia și mineritul (aproximativ 20 de miliarde de dolari), arată The Guardian.
Extinderea războiului cu ajutorul dronelor și extinderea liniei frontului, inclusiv în regiunile Dnipro și Sumî, au avut, de asemenea, un impact asupra economiei.
Cheltuielile mari de război duc la creșterea inflației, care a ajuns recent la 15%. Creșterea economică încetinește, parțial din cauza intensificării atacurilor asupra industriei și infrastructurii. Banca Mondială și-a revizuit prognoza de creștere pentru acest an cu 4,5 puncte procentuale, la doar 2%.
Analiștii sunt frustrați de faptul că o succesiune de conferințe privind reconstrucția nu a produs rezultate semnificative.
Într-o critică acerbă pentru Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, fostul trimis al SUA în Ucraina, Kurt Volker, a scris: „Conferințele anterioare privind redresarea Ucrainei au reunit mii de experți și au produs idei mărețe, fără niciun rezultat concret. Ajutorul umanitar și sprijinul bugetar care au menținut Ucraina pe linia de plutire au fost furnizate de UE, de statele sale membre și de Statele Unite, Japonia, Regatul Unit și Banca Mondială. O strategie autentică pentru renașterea economică a Ucrainei a lipsit cu desăvârșire”.
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
