Suedia a cumpărat sisteme de apărare aeriană germane în valoare de peste 800 de milioane de euro

Guvernul suedez a anunțat luni achiziția unor sisteme de apărare aeriană de producție germană contra unei sume de nouă miliarde de coroane - 810 milioane de euro - , într-un moment în care această țară nordică își sporește cheltuielile pentru apărare, informează AFP, citată de Agerpres.

IRIS-T SLM, fabricat de compania germană Diehl, este un sistem de rachete de apărare aeriană cu rază de acțiune medie. „Acest sistem de apărare aeriană este primul pe care îl achiziționăm și poate una dintre capacitățile cele mai importante pe care Suedia le-a achiziționat după cumpărarea de sisteme Patriot în anii 1990”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson în timpul unei conferințe de presă.

Războiul din Ucraina a relevat „importanța unei apărări aeriene solide”, a declarat ministrul suedez al apărării, Pal Jonsson, prezent alături de prim-ministru. Această investiție se înscrie în cadrul „reînarmării rapide în curs”, a continuat premierul suedez.

Suedia își redusese considerabil cheltuielile pentru apărare după sfârșitul Războiului Rece, dar și-a schimbat opțiunea după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. Guvernul suedez a anunțat în martie că vrea să adauge circa 300 de miliarde de coroane la cheltuielile sale pentru apărare în decursul următorului deceniu, ceea ce ar majora bugetul apărării la 3,5% din PIB până în 2030, comparativ cu 2,4% în prezent.

Totodată, țara nordică a abandonat două secole de nealiniere și a cerut aderarea la NATO, după invazia declanșată în 2022 de Rusia împotriva Ucrainei, devenind al 32-lea membru al alianței în martie anul trecut.

Donald Trump cere ca aliații din NATO să se angajeze să aloce pentru apărare 5% din PIB-ul lor, iar membrii organizației vor încerca să ajungă la un acord în timpul unei reuniuni săptămâna aceasta.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat statele membre să se angajeze să aloce 3,5% din PIB-ul lor pentru cheltuielie militare în sens strict până în 2032 și 1,5% cheltuielilor mai generale legate de securitate. 

Editor : C.A.