Nouă specie de dinozaur descoperită în Ţara Haţegului. Transylvanosaurus platycephalus avea doar 2 metri și era ierbivor

Data actualizării: Data publicării:
desen cu dinozauri
„Locuitorii” Insulei Hațeg din Cretacic. Transylvanosaurus (în față, dreapta) alături de broaște țestoase, crocodili, pterozauri și alți dinozauri pitici. Ilustrație: Peter Nickolaus

O nouă specie de dinozaur, denumită Transylvanosaurus platycephalus - Reptila cu cap turtit din Transilvania, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, a fost descoperită de o echipă internaţională de cercetători în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, a informat joi Universitatea Bucureşti, administratorul geoparcului.

Acest dinozaur erbivor, numit "Transylvanosaurus platycephalus", după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, precizează echipa condusă de paleontologul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen. Descoperirea a fost publicată recent în revista "Journal of Vertebrate Paleontology", se arată într-un comunicat transmis de Universitatea București.

"Numele lui Transylvanosaurus platycephalus înseamnă literalmente 'reptilă cu cap turtit (plat) din Transilvania'. Oasele descoperite, părţi din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluţiei faunelor europene cu puţin timp înainte de dispariţia dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare şi aparţinea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca şi în cazul altor dinozauri descoperiţi pe teritoriul Ţării Haţegului, cunoscuţi deja sub numele de dinozauri pitici", precizează sursa citată.

DINO2
Fragmente din craniul de Transylvanosaurus. Foto: Dylan Bastiaans - Universitatea din Zürich

Din echipa internaţională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich şi cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset.

"Resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părţi ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale", afirmă paleontologul Felix Augustin, citat în comunicatul Universităţii Bucureşti.

În cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 şi 66 de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alţi dinozauri pitici, crocodili, ţestoase şi pterozauri, au explicat paleontologii.

"Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european", adaugă paleontologul Felix Augustin.

Zoltán Csiki-Sava şi echipa sa de la Universitatea din Bucureşti au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurus platycephalus în anul 2007 în albia unui râu din Geoparc. De altfel, Ţara Haţegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa în ceea ce priveşte descoperirea vertebratelor din timpul Cretacicului târziu. În total, aici au fost identificate până în prezent zece specii de dinozauri.

"Această diversitate reprezintă ceva neobişnuit. În majoritatea cazurilor, descoperirile din Haţeg constau doar în câteva oase, dar chiar şi acestea pot oferi uneori informaţii uimitoare - cum ar fi acum cazul lui Transylvanosaurus", afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.

Fosilele de Transylvanosaurus au putut supravieţui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi - până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafaţă.

"Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur şi simplu expus la suprafaţă, în loc să fie îngropat parţial de sedimentele râului, condiţiile meteo şi necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert şi nu am fi aflat niciodată despre existenţa acestei specii", conchide paleontologul Felix Augustin, în comunicatul Universităţii Bucureşti.

Editor : D.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Amenzi automate pentru șoferii români. O schimbare importantă intră în vigoare în Bulgaria, din acest weekend
Digi FM
Andreea Marin, primele declarații despre despărțirea de Adrian Brîncoveanu: „Este adevărat, eu am luat...
Pro FM
Kanye West o plătește pe Bianca Censori pentru aparițiile controversate. Apropiat: „Ea controlează totul și...
Film Now
Regizorul James Gunn l-a reconstruit pe Superman pentru marile ecrane: Am simţit presiunea mereu. A fost o...
Adevarul
Recomandările Europei pentru România, traduse de un cunoscut economist: „Concediați 20% din bugetari...
Newsweek
Pensiile speciale tăiate cu 18.000 lei. Inițiativă atribuită PSD ce a încins Internetul. E adevărat?
Digi FM
Admitere liceu 2025: cum se calculează media și ce trebuie să știe elevii după Evaluarea Națională
Digi World
Studiul de ultimă oră care schimbă profund ceea ce se credea despre capacitatea creierului adult de a genera...
Digi Animal World
Cinci papagali, recent donați la o grădină zoologică din Anglia, au înjurat vizitatorii. Angajații, nevoiți...
Film Now
Era frumușelul din Baywatch, dar s-a retras din actorie acum 20 de ani. Cu ce se ocupă azi David Charvet: Nu...
UTV
Iustin Petrescu pierde primul proces din scandalul cu Marilu Dobrescu