Nouă specie de dinozaur descoperită în Ţara Haţegului. Transylvanosaurus platycephalus avea doar 2 metri și era ierbivor
Data actualizării: Data publicării:
„Locuitorii” Insulei Hațeg din Cretacic. Transylvanosaurus (în față, dreapta) alături de broaște țestoase, crocodili, pterozauri și alți dinozauri pitici. Ilustrație: Peter Nickolaus
O nouă specie de dinozaur, denumită Transylvanosaurus platycephalus - Reptila cu cap turtit din Transilvania, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, a fost descoperită de o echipă internaţională de cercetători în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, a informat joi Universitatea Bucureşti, administratorul geoparcului.
Acest dinozaur erbivor, numit "Transylvanosaurus platycephalus", după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, precizează echipa condusă de paleontologul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen. Descoperirea a fost publicată recent în revista "Journal of Vertebrate Paleontology", se arată într-un comunicat transmis de Universitatea București.
"Numele lui Transylvanosaurus platycephalus înseamnă literalmente 'reptilă cu cap turtit (plat) din Transilvania'. Oasele descoperite, părţi din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluţiei faunelor europene cu puţin timp înainte de dispariţia dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare şi aparţinea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca şi în cazul altor dinozauri descoperiţi pe teritoriul Ţării Haţegului, cunoscuţi deja sub numele de dinozauri pitici", precizează sursa citată.
Fragmente din craniul de Transylvanosaurus. Foto: Dylan Bastiaans - Universitatea din Zürich
Din echipa internaţională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich şi cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset.
"Resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părţi ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale", afirmă paleontologul Felix Augustin, citat în comunicatul Universităţii Bucureşti.
În cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 şi 66 de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alţi dinozauri pitici, crocodili, ţestoase şi pterozauri, au explicat paleontologii.
"Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european", adaugă paleontologul Felix Augustin.
Zoltán Csiki-Sava şi echipa sa de la Universitatea din Bucureşti au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurus platycephalus în anul 2007 în albia unui râu din Geoparc. De altfel, Ţara Haţegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa în ceea ce priveşte descoperirea vertebratelor din timpul Cretacicului târziu. În total, aici au fost identificate până în prezent zece specii de dinozauri.
"Această diversitate reprezintă ceva neobişnuit. În majoritatea cazurilor, descoperirile din Haţeg constau doar în câteva oase, dar chiar şi acestea pot oferi uneori informaţii uimitoare - cum ar fi acum cazul lui Transylvanosaurus", afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.
Fosilele de Transylvanosaurus au putut supravieţui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi - până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafaţă.
"Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur şi simplu expus la suprafaţă, în loc să fie îngropat parţial de sedimentele râului, condiţiile meteo şi necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert şi nu am fi aflat niciodată despre existenţa acestei specii", conchide paleontologul Felix Augustin, în comunicatul Universităţii Bucureşti.
Nouă ne pasă ca datele tale personale să rămână confidențiale
Noi și partenerii noștri 136 stocăm și/sau accesăm informații pe dispozitivul dvs., precum identificatorii cookie unici pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Puteți accepta sau gestiona alegerile dvs. făcând clic mai jos sau în orice moment, pe pagina cu politica de confidențialitate. Aceste alegeri vor fi raportate partenerilor noștri și nu vă vor afecta navigarea.Mai multe detalii
Noi si partenerii nostri (retelele de socializare si agentiile de publicitate partenere, precum si furnizorii nostri de servicii de date analitice) prelucram date pentru a permite website-ului sa functioneze, pentru a personaliza continutul si anunturile publicitare afisate in functie de interesele si/sau profilul dvs., pentru a va oferi functionalitati aferente retelelor de socializare si pentru a analiza traficul pe website. Beneficiati de drepturile prevazute de art. 15-22 din GDPR in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceste drepturi pot fi exercitate prin modalitatea indicata aici. Prin click pe “ACCEPT TOATE”, acceptati folosirea tuturor Tehnologiilor de tip Cookie, care implica inclusiv acceptul dvs. cu privire la stocarea/accesarea informatiilor de catre Vendor-ii cu care colaboram. Prin click pe “VREAU SA MODIFIC SETARILE INDIVIDUAL” puteti schimba preferintele in mod individual, mai putin cele legate de cookie strict necesare pentru functionarea website-ului.
Atât noi, cât și partenerii noștri prelucrăm datele pentru a oferi:
Stocarea și/sau accesarea informațiilor de pe un dispozitiv. Utilizarea profilurilor pentru selectarea conținutului personalizat. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor. Măsurarea performanței reclamelor. Utilizarea profilurilor pentru selectarea publicității personalizate. Crearea profilurilor de conținut personalizat. Crearea profilurilor pentru publicitate personalizată. Măsurarea performanței conținutului. Înțelegerea publicului prin statistici sau combinații de date din surse diferite. Utilizarea de date limitate pentru a selecta publicitatea. Utilizarea datelor limitate pentru a selecta conținutul. Date precise de geolocație și identificarea prin scanarea dispozitivului.