O probă de ADN ar putea rescrie întreaga istorie a Egiptului antic. Ce a dezvăluit un schelet vechi de 4.500 de ani

Un test ADN făcut pe un os al unui bărbat care a trăit acum 4.500 de ani în Valea Nilului aruncă o nouă lumină asupra ascensiunii civilizației egiptene antice, potrivit BBC.
O analiză a scheletului arată că bărbatul avea 60 de ani și că este posibil să fi lucrat ca olar, dar și că o cincime din ADN-ul său provenea de la strămoși care trăiau la 1.500 km distanță, în cealaltă mare civilizație a vremii, în Mesopotamia (actualul Irak).
Este prima dovadă biologică a legăturilor dintre cele două popoare și ar putea ajuta la explicarea modului în care Egiptul s-a transformat dintr-o adunătură disparată de comunități agricole într-una dintre cele mai puternice civilizații de pe Pământ.
Descoperirile dau o nouă greutate ideii că scrisul și agricultura au apărut prin schimburile dintre aceste două lumi antice.
Cercetătorul Pontus Skoglund de la Institutul Francis Crick din Londra a declarat pentru BBC News că posibilitatea de a extrage și „citi” ADN-ul din oase ale oamenilor antici ar putea arunca o nouă lumină asupra evenimentelor din trecut, permițând faptelor istorice să prindă viață cu noi detalii.
„Dacă obținem mai multe informații despre ADN și le punem alături de ceea ce știm din informațiile arheologice, culturale și scrise pe care le avem din acea vreme, va fi foarte interesant”, a spus el.
Ce știm în prezent despre trecutul nostru este extras parțial din înregistrările scrise, care sunt adesea relatări ale celor bogați și puternici, în mare parte despre cei bogați și puternici.
Metodele biologice oferă istoricilor și oamenilor de știință un nou instrument pentru a vedea istoria prin ochii oamenilor obișnuiți.
ADN-ul a fost prelevat dintr-un os din urechea internă a rămășițelor unui bărbat îngropat în Nuwayrat, un sat situat la 265 km sud de Cairo.
Bărbatul a murit în urmă cu 4.500-4.800 de ani, un moment marcant în apariția Egiptului și a Mesopotamiei. Dovezile arheologice au indicat că cele două regiuni ar fi putut fi în contact acum cel puțin 10.000 de ani, când oamenii din Mesopotamia au început să cultive plante și să îmblânzească animale, ceea ce a dus la apariția unei societăți agricole.
Mulți cercetători cred că această revoluție socială și tehnologică ar fi putut influența evoluții similare în Egiptul antic - dar până acum nu au existat dovezi directe ale contactului dintre cele două popoare.
Adeline Morez Jacobs, care a analizat rămășițele în cadrul doctoratului său la Universitatea din Liverpool John Moores, spune că aceasta este prima dovadă clară a unei migrații semnificative a oamenilor și, prin urmare, a informațiilor între cele două centre de civilizație din acea vreme.
„Avem două regiuni care dezvoltă primele sisteme de scriere, așa că arheologii cred că au fost în contact și au făcut schimb de idei. Acum avem dovezi că au fost în contact. Sperăm că viitoarele mostre de ADN din Egiptul antic pot extinde informațiile despre momentul în care a început exact această mișcare din Asia de Vest și amploarea acesteia”, a spus Jacobs.
Bărbatul a fost înmormântat într-un vas ceramic, într-un mormânt săpat în coasta dealului. Înmormântarea sa a avut loc înainte ca mumificarea artificială să devină o practică standard, ceea ce ar fi putut ajuta la conservarea ADN-ului său.
Investigând substanțele chimice din dinții săi, echipa de cercetare a reușit să discearnă ce mânca bărbatul și, pornind de la aceasta, a stabilit că probabil crescuse în Egipt.
Dar descoperirile nu se opresc aici.
Profesorul Joel Irish de la Universitatea Liverpool John Moores a efectuat o analiză detaliată a scheletului pentru a-și crea o imagine a bărbatului.
„Am vrut să aflu cine era acest om, să învățăm cât mai multe despre el, ce vârstă avea, statura, cu ce se ocupa și să încerc să personalizez totul, în loc să-l tratez ca pe un specimen rece”, a spus el.
Structura osoasă indica faptul că bărbatul avea între 45 și 65 de ani, deși dovezile de artrită indicau limita superioară a scalei. Avea puțin peste 1,62 m înălțime, ceea ce înseamnă că era scund chiar și pentru acele vremuri.
Profesorul Irish a reușit, de asemenea, să stabilească faptul că probabil era olar. Osul în formă de cârlig din spatele craniului său era mărit, indicând faptul că privea mult în jos. Oasele ischiofagiene sunt extinse, sugerând că stătea pe suprafețe dure pentru perioade lungi de timp. Brațele sale prezentau dovezi de mișcare extinsă înainte și înapoi, iar pe brațe existau marcaje acolo unde îi crescuseră mușchii, indicând faptul că era obișnuit să ridice obiecte grele.
„Asta arată că a muncit din greu. A muncit toată viața”, a declarat academicianul născut în America pentru BBC News.
Dr. Linus Girdland Flink a explicat că doar datorită unui noroc extraordinar acest schelet a fost disponibil pentru a fi studiat și și-a dezvăluit secretele istorice.
„A fost excavat în 1902 și donat Muzeului Mondial din Liverpool, unde a supraviețuit apoi bombardamentelor din timpul războiului. care au distrus majoritatea rămășițelor umane din colecția lor. Acum am putut spune o parte din povestea individului, descoperind că o parte din strămoșii săi provin din Semiluna Fertilă, evidențiind amestecul dintre grupuri în această perioadă”, a spus el.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
Stocarea și/sau accesarea informațiilor de pe un dispozitiv. Utilizarea profilurilor pentru selectarea conținutului personalizat. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor. Măsurarea performanței reclamelor. Utilizarea profilurilor pentru selectarea publicității personalizate. Crearea profilurilor de conținut personalizat. Crearea profilurilor pentru publicitate personalizată. Măsurarea performanței conținutului. Înțelegerea publicului prin statistici sau combinații de date din surse diferite. Utilizarea de date limitate pentru a selecta publicitatea. Utilizarea datelor limitate pentru a selecta conținutul. Date precise de geolocație și identificarea prin scanarea dispozitivului.