A luat naștere o nouă meserie: gunoierul spațial

Tanczos Barna: Execuția bugetară pe primele două luni și sumele raportate arată o creștere de chiar 23% față de februarie 2024

Rafila, deranjat de întrebările Digi24 despre problemele de la „Marius Nasta”: „Aveți o aplecare personală legată de acest subiect”

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Paște în Maramureș. Cum se pregătesc proprietarii pensiunilor din Breb pentru turiștii care le vor trece pragul

Una dintre cele mai vechi clădiri din vestul țării a fost restaurată. Cum arată azi conacul familiei Mocioni

România, magnet pentru turiștii străini. Care este destinația preferată de iarnă a celor care ne vizitează țara

Spectacolul primăverii în orașul de pe malul râului Bega. A înflorit „Tunelul Iubirii” din Timișoara

Tinerii care proiectează viitorul. Cum funcționează psihologul AI sau șapca destinată nevăzătorilor

Monument unic descoperit în Constanța, inclus după 37 de ani în circuitul turistic

Problema ecologizării spaţiului probabil că nu este cea mai stringentă pentru pământeni. Însă în condiţiile în care tot mai multe activităţi de aici, de la telefonie până la televiziune, depind de sateliții funcționali, trebuie căutate soluţi şi pentru curăţarea spaţiului cosmic.

În ultimii zeci de ani s-au tot trimis rachete şi sateliţi fără să se gândească nimeni cum se vor întoarce deşeurile produse de acestea. De la rezervoarele abandonate în spaţiu până la sateliţii inactivi.

Peste 13.000 de sateliţi scoşi din uz gravitează în derivă acum în jurul pâmântului. În urmă cu patru ani, doi astfel de sateliţi s-au ciocnit iar în urma lor au apărut zeci de mii de fragmente care se deplasează cu o viteză de zece ori mai mare decât viteza sunetului. Astfel de fragmente pun acum în pericol atât sateliţii existenţi cât şi misiunile spaţiale viitoare. Aşa că noile provocări sunt acum de curăţare a spaţiului cosmic.

„Ne-am gândit la o soluție, prin care să mergem în spațiu, să prindem aceste obiecte și să le scoatem în afara orbitei”, a explicat Herve Gilber, director tehnic Astrium.

Una dintre cele mai mari companii din domeniul spațial s-a gândit deja la o rachetă care să funcționeze pe principiul mașinilor de gunoi. Problema este că o astfel de mașinărie cântărește 500 de tone și costă peste 150 de milioane de dolari. Costuri foarte mari care sunt greu de suportat chiar și pentru o companie mare cum este Astrium.

Mai mult, jobul viitorilor gunoieri spațiali nu este unul ușor dacă ținem cont de ambițiile unor țări precum Rusia, China și India, care au tot mai multe tentative de lansare a unor sateliți pe orbita pământului.

Însă, în paralel, Agenția Spațială Europeană a demarat acum patru ani un program de monitorizare a resturilor spațiale. Programul de 64 milioane dolari, care plănuiește să aducă mai multe informații despre cei aproximativ 13.000 de sateliți și alte corpuri artificiale care orbitează în jurul pământului a fost lansat cu doar o lună înainte de ciocnirea a doi sateliți abandonați.