Schimbările climatice afectează tot mai grav sănătatea europenilor. Decesele provocate de valurile de căldură cresc, bolile tropicale se extind spre nord, iar insecuritatea alimentară lovește zeci de milioane. În ciuda acestor semnale alarmante, Uniunea Europeană rămâne fără o strategie clară de protecție a populației, atrag atenția cercetătorii și liderii din domeniul sănătății publice, relatează Politico.
Bolile tropicale fac deja ravagii în sudul Europei, iar decesele provocate de căldură sunt în creștere. Europa se confruntă tot mai mult cu îmbolnăviri și decese cauzate de fenomene meteorologice extreme și de apariția bolilor tropicale, dar nu are niciun plan pentru prevenirea și gestionarea acestor probleme de sănătate legate de schimbările climatice, au avertizat experții.
Oamenii de știință se tem că bolile transmise de țânțari, precum dengue și chikungunya, care erau odinioară limitate la regiunile tropicale, ar putea deveni endemice în Europa din cauza extinderii spre nord a țânțarului-tigru, care a ajuns deja până la Bruxelles și în alte 20 de orașe din Belgia.
Între timp, se estimează că decesele provocate de căldură se vor tripla până la sfârșitul secolului, iar decesele cauzate de evenimente extreme precum inundațiile și incendiile de vegetație sunt în creștere.
Temperaturile cresc mai rapid în Europa
Cum temperaturile în Europa cresc mai rapid decât oriunde altundeva și nu există semne ale unei reduceri rapide a utilizării combustibililor fosili, liderii din domeniul sănătății publice încearcă să împingă criza climatică în fruntea agendei politice.
Caroline Costongs, directoarea ONG-ului EuroHealthNet, o alianță a autorităților și institutelor de sănătate publică, a cerut Uniunii Europene să elaboreze o strategie privind climă și sănătate, în cadrul unui eveniment desfășurat miercuri. Criza climatică este „o amenințare transfrontalieră pentru sănătatea publică”, a declarat ea, cerând o strategie la nivelul UE care să lege politicile climatice de cele de sănătate. „Aceasta include pregătirea pentru criza climatică, îmbunătățirea mediului de viață, a locuințelor, transportului, alimentației, ecologizarea sistemelor de sănătate și justiția climatică”, a spus aceasta.
Cercetările privind pericolul mortal pe care criza climatică îl reprezintă pentru sănătatea umană sunt în desfășurare, dar nu sunt suficiente, a spus Costongs în fața audienței de la unul dintre evenimentele de referință ale ONG-ului. Cel mai recent plan al Comisiei Europene de a finanța noi cercetări pentru a reduce riscurile climatice asupra sănătății este „foarte important pentru date, dar nu pentru acțiune”, a declarat ea.
Criza climatică, cea mai mare amenințare la adresa sănătății
ONG-ul dorește ca prioritățile legate de climă și sănătate să fie integrate în toate politicile UE, inclusiv în viitorul Plan pentru Locuințe Accesibile și Strategia Anti-Sărăcie ale Comisiei, a precizat Costongs.
Evenimentul, găzduit de Spania, i-a reunit pe unii dintre cei mai importanți vorbitori din cadrul Comisiei Europene și al autorităților naționale de sănătate, care au prezentat eforturile departamentelor lor pentru a combate ceea ce un oficial de rang înalt din sănătatea publică din Spania a numit „cea mai mare amenințare la adresa sănătății din secolul XXI”.
Dirk Ramaekers, președintele consiliului serviciului public de sănătate din Belgia, a declarat că există numeroase comitete și planuri dedicate climei și sănătății. Totuși, el a avertizat că persistă „o orbire colectivă” față de amploarea crizei: „Va fi nevoie de o schimbare majoră a sistemului socio-economic pentru a controla ceea ce vedem acum.”
Căldură, inundații, foamete și epidemii
Schimbările climatice au deja efecte dramatice asupra sănătății umane prin căldură extremă și insecuritate alimentară, potrivit lui Joacim Rocklöv, codirector regional pentru Europa al proiectului *The Lancet Countdown on Climate Change & Health*.
Aproape 60 de milioane de persoane au suferit de insecuritate alimentară severă în Europa în 2021, dintre care 11,9 milioane de cazuri au fost atribuite schimbărilor climatice, a precizat el. Căldura în sine este, de asemenea, un ucigaș, iar mortalitatea atribuită temperaturilor ridicate a crescut puternic între 2013 și 2022, comparativ cu deceniul precedent.
Temperaturile mai ridicate aduc și boli noi. Dengue a provocat deja ravagii în sudul Europei în ultimii ani, țări precum Italia, Franța și Spania confruntându-se cu focare regulate. Anul trecut a fost unul de vârf pentru această boală, cu 304 cazuri raportate în întreaga UE – comparativ cu 275 în total în precedenții 15 ani. Potrivit unui studiu publicat în *The Lancet Planetary Health*, răspândirea dengue și chikungunya ar putea crește de cinci ori până în 2060, în scenariile cele mai pesimiste privind schimbările climatice.
Grup de experți, convocat de OMS
Cercetările finanțate de UE pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva acestor amenințări dau unele rezultate, dar implementarea este departe de a fi lină. Vaccinul împotriva chikungunya, produs de compania franceză Valneva, a fost suspendat pentru persoanele de peste 65 de ani, în timp ce Agenția Europeană pentru Medicamente investighează 17 reacții adverse grave, inclusiv două decese.
Între timp, în Islanda, Organizația Mondială a Sănătății a convocat miercuri un grup de experți pentru a formula recomandări către guverne privind reducerea efectelor negative ale crizei climatice asupra sănătății.
„În cele din urmă, speranța noastră este ca această muncă să informeze factorii de decizie de nivel înalt din întreaga regiune europeană, pentru că sănătatea planetei noastre este inseparabilă de sănătatea oamenilor noștri”, a declarat Katrín Jakobsdóttir, fostă prim-ministră a Islandei și președinta comisiei. Grupul va prezenta raportul final către țările membre ale OMS în mai 2026.
Editor : M.I.
