IPOTEZĂ. Vlad Țepeș ar fi înmormântat în Italia, nu în România

Motivul pentru care a fost ușor furtul celor 10 milioane de lei de la Poșta din Timișoara și ce suspiciuni există în prezent

Filmul crimei din cartierul rezidențial de lângă București. Bărbatul care a împușcat-o pe fosta parteneră avea arme fără permis

Cătălin Predoiu: Sistemul a funcționat. Ce spune despre despăgubirile localnicilor

Clădirea BNR din Centrul Capitalei și-a deschis porțile publicului. Oamenii au putut atinge și un lingou de aur de 1,3 milioane de euro

Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie expiră la 1 iulie. Ministrul Energiei anunță măsurile propuse pentru consumatori

Scenariul pesimist după inundarea Salinei Praid: „Am putea asista la prăbușirea tavanului și formarea unui lac”. Cum s-a ajuns aici

Ce spune Ciprian Ciucu despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei. „N-aș vrea să zică cineva că fug de responsabilitate”

Salina Praid, un dezastru anunțat. Mărturiile cutremurătoare ale oamenilor care trăiesc acolo

Malul Dunării, sufocat de gunoaie. Imagini dezolante cu tonele de deșeuri aduse de ape, în urma viiturilor din ultimele zile

Napoli, o veche mănăstire din Piaţa Santa Maria La Nova. Lespedea de pe mormântul lui Matteo Ferrillo, un nobil local considerat ginerele lui Vlad Ţepeş, reprezintă un uriaş dragon, flancat de două steme. O imagine nepotrivită cu aristocratul italian al cărui trup ar trebui să se afle înăuntru, spune o studentă la istorie din Napoli.

„În momentul în care se observă pe această stemă un dragon, am putea face o legătură dată de faptul că Matteo Ferrillo, Vlad al III-lea şi alţi doi nobili, printre care şi Ferrante de Aragon, făceau parte din Ordinul Dragonului”, spune Erika Stella.

Intrigată de aceste detalii, studenta a fotografiat lespedea şi a trimis poza mai multor cercetători din Italia şi Estonia. Oamenii de ştiinţă estonieni au rămas şocaţi de această descoperire, care ar confirma propriile lor investigaţii, începute cu ani în urmă.

„În spatele acestei bucăţi de marmură, în loc de Matteo sau lângă el l-au aşezat şi pe Vlad, contele Dracula”, este una din ipotezele lor.

Teza susţinută acum de cercetătorii estonieni este că Vlad Ţepeş - sau Dracula, aşa cum este cunoscut în Occident domnitorul Ţării Româneşti, graţie romanului lui Bram Stoker -, nu ar fi murit pe câmpul de luptă în 1476. El ar fi fost luat prizonier de turci, de la care ar fi fost răscumpărat de o fiică a sa, pe nume Maria. Aceasta ar fi fost trimisă de mică la Napoli, unde s-a şi căsătorit cu un nobil local. Domnitorul ar fi fost înmormântat tot aici, în cripta ginerelui său, şi nu la Mănăstirea Snagov sau Mănăstirea Comana, aşa cum susţin istoricii români.