O nouă descoperire a cercetătorilor sugerează că Pământul timpuriu era mult mai bogat în hidrogen decât se credea până acum, o ipoteză care ar putea schimba modul în care înțelegem formarea apei și evoluția planetei noastre, relatează CNN.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Oxford a analizat un meteorit rar cunoscut sub numele de enstatit chondrit. Rocile provenite din spațiu datează de aproximativ 4,6 miliarde de ani și se crede că au o compoziție similară cu cea a Pământului timpuriu, conform unui studiu publicat miercuri în jurnalul Icarus.
Cercetătorii au descoperit că majoritatea hidrogenului conținut în meteorit era intrinsec și nu provenea din contaminare, sugerând că Pământul timpuriu ar fi avut suficient hidrogen pentru a permite formarea moleculelor de apă.
Această descoperire pune sub semnul întrebării credința larg răspândită conform căreia hidrogenul a ajuns pe Pământ din asteroizi care au bombardat ceea ce era, anterior, o planetă uscată și stâncoasă, incapabilă să susțină viața.
„Am presupus că Pământul are apă astăzi datorită unui scenariu norocos în care a fost lovit de acești asteroizi,” a spus Tom Barrett, autorul principal al studiului și student doctorand în departamentul de științe ale Pământului la Universitatea din Oxford.
„Dar ceea ce am demonstrat în acest studiu este că materialul care a format Pământul la început conținea, de fapt, mult hidrogen și oxigen,” a adăugat el. „Descoperirea hidrogenului în acest meteorit înseamnă că Pământul ar fi putut fi hidratat sau umed încă de la formarea sa inițială”.
În ceea ce privește motivul pentru care nivelurile de hidrogen identificate în studiu nu fuseseră detectate anterior, Barrett a explicat că elementul chimic este greu de măsurat, în special la concentrații atât de mici. Detecția a fost posibilă doar datorită „absorbției razelor X în apropierea structurii de margine” (XANES).
„Pentru a face acest lucru, ai nevoie de un accelerator de particule,” a spus el. „Este o facilitate uriașă și foarte scumpă, pe care am avut norocul să o folosim pentru acest studiu. Dar nu este tocmai un experiment pe care l-ai putea face în garaj”.
Deși studiul ar putea răsturna înțelegerea noastră despre Pământul timpuriu, descoperirea hidrogenului în meteorit nu înseamnă că viața ar fi apărut mai devreme, a spus Barrett.
Rolul impacturilor de asteroizi și comete
Tom Barrett plănuiește să analizeze și alți meteoriți pentru a stabili exact cât de mult hidrogen ar fi fost prezent pe Pământ și cât ar fi putut fi livrat din surse externe.
„Cum a ajuns Pământul să arate așa cum o face astăzi este o întrebare fundamentală pentru știința planetară,” a spus coautorul studiului, James Bryson, profesor asociat în departamentul de științe ale Pământului la Universitatea din Oxford.
„Acum credem că materialul care a construit planeta noastră — pe care îl putem studia folosind acești meteoriți rari— era mult mai bogat în hidrogen decât am crezut anterior,” a spus el.
„Această descoperire întărește ideea că formarea apei pe Pământ a fost un proces natural, mai degrabă decât un accident produs de asteroizi 'hidratați' care au bombardat planeta noastră după ce s-a format”.
Matt Genge, un cercetător de la Imperial College din Londra, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că, deși studiul reprezintă un „rezultat remarcabil” dovezile nu sunt suficiente pentru a răsturna teoria de lungă durată despre originile apei.
Meteoritul fusese probabil în Antarctica timp de sute de mii de ani, a spus el, și este imposibil să excludem complet șansa ca hidrogenul să fi fost format în acest timp.
Coautorul studiului a recunoscut că meteoritul a fost probabil pe Pământ mulți ani înainte de a fi colectat, dar susține rezultatele studiului.
„Credem că am făcut tot posibilul în analiza noastră pentru a minimiza impactul apei terestre asupra rezultatelor noastre, și estimăm că aproximativ 15% din hidrogenul identificat în meteorit ar putea proveni de pe Pământ” a spus Bryson.
Editor : C.S.
