Mediul de afaceri cere partidelor măsuri de stimulare a activității economice: „Solidaritatea nu poate funcționa fără reciprocitate”
Mai multe organizații ale mediului de afaceri transmit, duminică, partidelor parlamentare să mențină cota unică de impozitare, să diminueze cheltuielile publice neesențiale, să accelereze procesul de digitalizare, să combată evaziunea fiscală și să maximizeze absorbția fondurilor europene. Reprezentanții principalelor formațiuni politice – PSD, PNL și USR – și cei ai Administrației Prezidențiale au analizat în ultima săptămână mai multe scenarii prin care statul ar putea colecta fonduri suplimentare la buget într-un termen scurt.
„Cerem partidelor politice să asculte și vocea mediului de afaceri, cel care a susținut și susține economia. Suntem îngrijorați văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârșitor pe creșterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare.
Suntem conștienți că riscurile blocării fondurilor europene și retrogradării ratingului de țară, devastatoare pentru viitorul României, necesită un răspuns public cuprinzător și responsabil, cu un mix de măsuri care să vizeze atât scăderea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Totodată, din viitorul pachet de măsuri trebuie să facă parte și politici de stimulare a investițiilor și activității economice”, se arată într-un comunicat comun al celor 11 organizații.
Pentru a menține avantajele competitive cheie ale României — precum cota unică — și a evita descurajarea investițiilor, dar și pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, considerăm că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe:
- menținerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar și echitabil, cu eliminarea tuturor excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități — esențial pentru susținerea creșterii economice, reducerea distorsiunilor și combaterea evaziunii fiscale;
- reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv costurile administrative excesive, agențiile redundante și cheltuielile politice discreționare;
- reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanța, eficiența, reducerea reală a poverii birocratice și transparența;
- eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizațiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice;
- protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovație — fundamente ale creșterii pe termen lung;
- asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și a taxei pe construcții speciale;
- colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă;
- accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației;
- maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice.
„Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției. Totuși, aceasta nu trebuie confundată cu introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, sau cu pedepsirea în mod abuziv a acelorași contribuabili corecți în cadrul acțiunilor agențiilor abilitate”, se mai arată în comunicat.
„Presiuni semnificative”
Sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative, transmit organizațiile.
„Discuțiile actuale, scurse pe surse în spațiul public, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic, mai ales în condițiile în care statul nu își onorează propriile obligații de rambursare a sumelor datorate față de o mare parte din contribuabilii onești și buni platnici din mediul privat.
Solidaritatea nu poate funcționa în lipsa unui minim de reciprocitate, și nici într-un context fiscal care creează permanent inechități și categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și munca performantă și retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creșterea.”
Cele 11 organizaţii semnatare ale apelului sunt: Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Belgia Luxemburg - Romania Moldova (BEROCC), Camera de Comerţ Britanico-Română (BRCC), Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România (CCIFER), Camera de Comerţ Italiană în România (CCIPR), Camera de Comerţ Olandeză în România (NRCC), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).
