„Noua Casă” a rămas mică: Programul nu mai este atrăgător pentru clienți, spun analiștii
Programul guvernamental „Noua Casă” a primit undă verde de la Guvern și în acest an. Plafonul alocat pentru 2025 a fost însă înjumătățit, după ce ediția de anul trecut a fost mai degrabă un eșec decât un succes. Românii nu s-au mai arătat interesați de achiziția unei locuințe cu garanții de la stat din cauza creșterii prețurilor la locuințe, care a anulat principalul avantaj al programului – avansul redus pentru locuințele de până în 70.000 de euro.
Programul „Noua Casă” va avea în acest an un plafon de 500 de milioane de lei, la jumătate comparativ cu suma aprobată în 2024, potrivit actului normativ aprobat joi de Guvern.
Condițiile se mențin. Românii pot achiziționa locuințe de cel mult 70.000 de euro, cu un avans de doar cinci la sută, care reprezintă principalul beneficiu al programului. Pentru locuințele cu prețuri cuprinse între 70.000 și 140.000 de euro, avansul este de 15 la sută. În ceea ce privește dobânda, acesta este variabilă, calculată în funcție de IRCC, la care se adaugă o marjă de doi la sută.
Scăderea plafonului are loc în contextul în care tot mai puțini clienți au cumpărat locuințe prin acest program. Anul trecut, au fost acordate doar 811 garanții, în valoare de aproape 106 milioane de lei și 26 promisiuni de garantare, în valoare de aproape patru milioane de lei. Asta înseamnă că doar 13% din plafonul de un miliard de lei aprobat la începutul anului a fost utilizat.
Principalul motiv care a făcut ca „Noua Casă” să piardă din atractivitate este creșterea prețurilor de pe piața imobiliară. Potrivit datelor platformei imobiliare Storia, locuințele s-au scumpit anul trecut, în medie, cu 13%. Avansul a făcut ca locuințele din marile orașe să nu se mai încadreze în pragul de 70.000 de euro.
De exemplu, în București, creșterea prețurilor a fost în linie cu avansul la nivel național. Având în vedere prețul mediu de 1.880 de euro pe metru pătrat în decembrie, pentru achiziția unei garsoniere de 40 de metri pătrați în Capitală era nevoie de peste 75 de mii de euro, deci peste plafonul de 70 de mii de euro care ar permite plata unui avans de doar cinci la sută.
Pe lângă București, și în Cluj-Napoca (118.000 euro), Brașov (84.400 euro), Sibiu (70.167 euro) și Constanța (76.456 euro) prețul mediu al garsonierelor depășea pragul de 70.000 de euro la sfârșitul anului trecut.
În ceea ce privește apartamentele de două și trei camere, în niciunul dintre marile orașe prețurile nu se apropiau de acest prag.
Prețurile medii ale locuințelor cu două camere au variat între 91.000 de euro în Oradea și 162.000 de euro în Cluj-Napoca, iar cele ale apartamentelor cu trei camere era cuprins între 125.000 de euro în Oradea și 221.000 de euro în Cluj-Napoca.
În plus, prețul locuințelor a continuat să crească și în acest an. Aceeași platformă arată că apartamentele s-au scumpit în ianuarie cu 13% față de aceeași lună a anului trecut, ceea ce face pragul de 70.000 de euro din ce în ce mai greu de atins.
Nici în cazul locuințelor cu prețuri cuprinse între 70.000 și 140.000 de euro programul guvernamental nu mai are avantaje în raport cu creditele ipotecare clasice.
„Noua Casă” cere un avans de 15% pentru aceste locuințe, procent similar cu cel solicitat de bănci pentru majoritatea creditelor imobiliare în lei.
În cazul dobânzii, aceasta este compusă din indicele IRCC plus 2%, ceea ce înseamnă 7,66% în prezent. Dobânda anuală efectivă (DAE) depășește astfel 8% în cazul celor mai multe bănci, în condițiile în care, la nivelul sistemului bancar, dobânda anuală efectivă medie la creditele pentru locuințe a fost de 7,9% în ianuarie, potrivit datelor BNR.
Ce spun analiștii
Analiștii consultați de DigiEconomic spun că programul „Noua Casă” nu mai este atrăgător pentru clienți.
„În condițiile în care cele mai multe bănci au dobânzi sub 5%, cine vrea să plătească cu 2-3 puncte procentuale în plus, în condițiile în care numai au niciun avantaj”, spune Dragoș Nichifor, broker de credite.
La rândul său, Irina Chițu, analist bancar, spune că programul are chiar o serie de dezavantaje pentru clienți.
„Trebuie să facă un depozit reprezentând echivalentul a trei rate de dobândă, constituit ca garanție pentru acordarea creditului, care se blochează până la rambursarea integrală a împrumutului. Cum dobânzile au o pondere mare la început, practic blochezi trei rate pe 30 de ani. În plus, dacă întârzii 90 de zile plata ratelor, ești executat silit, nu poți să negociezi cu banca o eșalonare”, arată ea.
Irina Chițu a mai declarat că principalul dezavantaj al programului este că nu permite clienților să opteze pentru dobândă fixă în primii ani ai creditului, așa cum se întâmplă în cazul creditelor ipotecare clasice.
În opinia lui Dragoș Nichifor acesta ar fi un obstacol greu de trecut într-o eventuală negociere dintre bănci și stat pentru a face programul „Noua Casă” mai atractiv.
„Contextul economic este variabil și băncile nu pot garanta aceeași dobândă fixă pe termen lung. Semnezi un acord cu statul și trebuie să ții aceeași dobândă atât timp cât ai fonduri, ceea ce e un risc de netrecut”, spune brokerul de credite.
În aceste condiții, programul ar trebui direcționat către clienții sociali, care nu pot strânge avansul de 15%.
„Aș veni cu reguli de intrare. Nu tot cei care își permit să acceseze programul, ci doar cei care au nevoie. Pe o limitare de 1.000 de dosare pe an, și-ar atinge scopul. Vremurile când se dădeau 20.000-30.000 de dosare au apus, este de părere Dragoș Nichifor.
De la lansarea Prima Casa, în 2009, și până la finele anului 2024, prin acest program au fost acordate 334.048 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de 31,68 miliarde de lei.
