Facturile la energie după 1 iulie: ce se întâmplă după expirarea plafonării prețurilor și cât vor plăti românii la curent

Expirarea plafonării prețurilor la energie electrică va genera efecte economice în lanț atât pentru gospodării, cât și pentru companii, cele mai expuse riscurilor fiind familiile cu venituri mici și medii, pentru care fiecare kilowatt contează. În același timp, expirarea plafonării adaosului comercial la o serie de alimente de bază, precum și la RCA, și posibilele majorări de taxe anunțate în această perioadă conturează un context economic din ce în ce mai provocator.
Potrivit ofertelor deja publicate de furnizori, prețurile la electricitate care vor fi aplicate începând cu 1 iulie sunt, în medie, de aproximativ două ori mai mari decât cele actuale, încă plafonate, remarcă Teodora Cimpoi, specialist în energie.
„Vorbim despre prețuri de piață de 1,5-1,6 lei/kWh, față de 0,68 – 0,80 lei/kWh plătit de majoritatea consumatorilor. Pentru mulți consumatori, acest lucru va însemna un șoc semnificativ la nivelul bugetului lunar, în special în absența unor măsuri de compensare sau sprijin țintit.
Problema nu este doar creșterea de la 1 iulie, ci și contextul general al pieței din România, care se confruntă, de la începutul anului, cu unele dintre cele mai mari prețuri angro de electricitate din Europa. Potrivit datelor organizației europene Ember, România s-a aflat în mod constant în top 10 cele mai scumpe piețe de energie dintre cele 31 de state analizate, în primele cinci luni ale anului”, a declarat ea, pentru DigiEconomic.
Sărăcia energetică
Sărăcia energetică rămâne o problemă gravă în România, afectând semnificativ calitatea vieții și bunăstarea a milioane de gospodării, potrivit unui raport publicat recent de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Cea mai afectată zonă este regiunea Nord-Est, unde 30,8% dintre gospodării nu își permit să acopere nevoile minime de consum energetic.
Expirarea schemei de plafonare la energie va avea un impact asupra tuturor consumatorilor, însă cele mai afectate vor fi însă gospodăriile cu venituri medii și sub-medii, care până acum au fost protejate de intervenția statului. Recent, ministerul Energiei a publicat un proiect privind o nouă schemă de ajutor la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili, respectiv persoanele singure cu venit net lunar de maxim 2.574 lei, familiile cu venit net lunar/membru de cel mult 1.784 lei, persoanele cu handicap, precum și alte categorii de consumatori casnici. Măsurile de protecție socială se aplică în perioada 1 iulie 2025 - 31 martie 2026, însă nu a fost stabilită valoarea sprijinului.
Cimpoi se așteaptă ca numărul gospodăriilor aflate în situație de sărăcie energetică să crească în a doua parte a anului, luând în considerare inflația ridicată, potențialele creșteri de taxe despre care se discută la acest moment și pe fondul lipsei unor măsuri de protecție bine țintite.
„România are, în medie, cel mai mic consum de electricitate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că pentru mulți oameni fiecare kilowatt contează. În același timp, consumul de electricitate în sezonul cald este în creștere, din cauza valurilor de căldură și a utilizării tot mai frecvente a aparatelor de aer condiționat. În acest context, vorbim tot mai des despre sărăcia energetică de vară, un fenomen insuficient înțeles, dar cu impact real: familii care nu își permit costurile de răcire a locuinței și se confruntă cu disconfort termic sever, cu efecte asupra sănătății și calității vieții. Sau familii care renunță la alte nevoi de bază pentru a-și permite răcirea locuinței.
De asemenea, inflația rămâne ridicată, iar România a avut, potrivit celor mai recente date (aprilie 2025), cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Dacă la acest context economic dificil se adaugă și posibile majorări de taxe în efortul de reducere a deficitului bugetar, puterea de cumpărare va continua să scadă. Prin urmare, în lipsa unor măsuri de protecție bine țintite, mă aștept ca numărul gospodăriilor aflate în situație de sărăcie energetică să crească în a doua parte a anului”, explică ea.
Alegerea unui furnizor
Consumatorii sunt încurajați să folosească comparatorul oficial de oferte pus la dispoziție de ANRE, pentru a evalua transparent și obiectiv cele mai potrivite opțiuni disponibile pe piață.
De asemenea, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat recent o campanie națională de informare publică pentru „a sprijini consumatorii să ia decizii informate, să își exercite dreptul de a-și schimba furnizorul fără costuri suplimentare și să utilizeze în mod eficient instrumentele de comparare a ofertelor disponibile în piață”.
Când consumatorii aleg un nou furnizor sau o ofertă de electricitate, este important să fie atenți la mai mulți factori, pentru a evita costuri ascunse sau neînțelegeri, mai punctează Teodora Cimpoi.
„Consumatorii trebuie să fie atenți, în primul rând, la tipul de preț oferit – dacă este fix sau variabil. Un preț fix oferă predictibilitate, dar poate fi mai ridicat inițial, în timp ce un preț variabil depinde de evoluțiile pieței și poate aduce atât avantaje, cât și riscuri. Este esențial ca prețul afișat să includă toate componentele – taxe, accize și TVA – pentru a putea face o comparație reală între oferte.
De asemenea, durata contractului și condițiile de reziliere sunt aspecte-cheie - unele clauze pot include penalități în cazul întreruperii anticipate. Serviciile suplimentare oferite – cum ar fi facturarea online, aplicațiile mobile sau accesul la energie din surse regenerabile – pot constitui un avantaj, dar nu trebuie să mascheze un preț dezavantajos pe kWh”, explică specialista.
Un alt criteriu important este reputația furnizorului, care poate fi verificată pe site-ul ANRE sau prin platforme independente, precum și claritatea termenilor de plată și mecanismului de citire a contorului (autocitire vs citire automată).
Ce spun economiștii
Impactul asupra consumatorilor va fi cu atât mai mare, încât de la 1 iulie expiră și plafonarea adaosului comercial la o serie de alimente de bază, dar și la RCA.
„Ne așteaptă un val semnificativ de creșteri de prețuri generat de majorarea taxelor și de creșterea prețului la energie și a accizelor. Toate măsurile de ‘reformă fiscală’ puse cap la cap vor duce inflația din nou spre 7-8%, iar efectele le vom vedea într-o scădere puternică a puterii de cumpărare, a vânzărilor din economie, perspectiva unei recesiuni fiind tot mai evidentă”, arată Adrian Negrescu, analist economic, pentru DigiEconomic.
„Singura veste bună”, continuă specialistul, este că „românii știu să se adapteze acestor curbe de sacrificiu, își iau măsurile necesare și, în general, supraviețuiesc austerității dure impusă din pix de politicienii iresponsabili care, atunci când au cheltuit excesiv din banii publici, cresc taxele cu o nonșalanță demnă de o ‘democrație’ sud-americană”, adaugă el.
Este foarte probabil, de asemenea, ca o parte semnificativă a firmelor să transfere cel puțin o parte din costurile suplimentare către consumatori, „mai ales în industriile cu un consum intensiv de energie”, mai arată Teodora Cimpoi.
„Energia reprezintă un element important în structura de cost a multor sectoare – de la producție industrială și agricultură, până la transport și logistică. Totuși, gradul în care aceste costuri sunt transferate depinde de mai mulți factori: nivelul concurenței din piață, elasticitatea cererii, capacitatea firmelor de a optimiza consumul energetic sau de a adopta soluții de eficiență. În sectoarele unde marjele sunt deja foarte reduse, companiile au mai puține opțiuni și sunt nevoite să ajusteze prețurile finale.
Pe termen scurt, anumite firme vor absorbi o parte din costuri pentru a nu pierde clienți. Pe termen mediu și lung, presiunea inflaționistă generată de prețurile la energie se va regăsi în prețurile plătite de consumatori, direct sau indirect. Acest lucru subliniază importanța predictibilității și stabilității în politicile energetice, dar și nevoia de investiții în eficiență și surse alternative de energie”, explică ea.
Consiliul Concurenței monitorizează piața
Nu în ultimul rând, e important de menționat că, asistând la o „triplă liberalizare”, Consiliul Concurenței va monitoriza prețurile practicate de furnizori:
„Vom monitoriza prețurile practicate de furnizori, dar și comportamentul acestora. După cum știți, ori de câte ori am avut indicii că lucrurile nu funcționează cum trebuie din cauza unor comportamente care ar încălca regulile de concurență, am acționat în consecință, declanșând investigații cu privire la acele comportamente. Astfel, avem în derulare investigația privind posibilul abuz de poziție dominantă al operatorului de distribuție al PPC (fost Enel România), pentru că ar fi îngreunat mutarea clienților spre Hidroelectrica.
În prezent monitorizăm angajamentele propuse de Distribuție Energie Electrică România SA și Distribuție Energie Oltenia SA pentru a elimina îngrijorările referitoare la posibila implicare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică.
În plus, la începutul acestui an am finalizat procesul de monitorizare a angajamentelor asumate de Hidroelectrica în cadrul investigației privind un posibil abuz de poziție dominantă pe piața producției și comercializării energiei electrice. Hidroelectrica și-a respectat angajamentele și a oferit la vânzare pe piața pentru ziua următoare (PZU) o cantitate de energie electrică la un preț determinat pe baza prețului prevăzut în cadrul contractelor la termen și a separat, în cadrul companiei, activitatea de ofertare pe piața de echilibrare de cea de ofertare pe PZU”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la solicitarea DigiEconomic.