Ministrul Energiei: Barajul Surduc-Siriu nu va fi demolat. „Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare.” Ce spune asociația
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, își continuă „lupta” cu ONG-urile și transmite joi dimineață că barajul de la Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare nu va fi demolat, după ce asociația Declic a anunțat că Tribunalul Cluj i-a admis cererea în acest sens. „Chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut”, declară oficialul.
„Ieri (miercuri n.r.) a fost propagată o știre falsă: ‘România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!’ Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj Nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă — cererea Declic privind demolarea a fost Respinsă!
În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-Siriu, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiții pe care am reușit să le deblocăm în acești doi ani la ministerul energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a Respins această solicitare”, arată ministrul, printr-o postare pe Facebook.
Burduja spune că instanța a admis o excepție de nelegalitate privind autorizația de construire din 2009 (AC nr. 42), dar „această excepție este doar un instrument procedural, nu o condamnare a proiectului”.
„Excepția permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizația), doar pentru a putea judeca fondul problemei fără a fi influențat de respectivul act. Ceea ce a și făcut și ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină și curată, câștig de cauză.
Pe scurt: instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei. Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție — pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare 'ar fi secat'. O aberație tehnică transformată în pretext militant”, continuă ministrul.
„Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța, în cunoștință de cauză, a zis limpede: Nu, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic — lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut. Și asta contează.
Vorbim despre o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde — o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buză.
Barajul e în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II. Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producția națională și locurile de muncă din zonă”, mai scrie Burduja.
Ce spune Declic
Miercuri, Declic a transmis că Tribunalul Cluj i-a admis cererea de demolare a barajului Surduc de pe râul Bâsca Mare
„Hidroelectrica SA este obligată să desființeze, pe cheltuială proprie, lucrările începute ilegal pentru barajul proiectului hidrocentralei Nehoiașu II, care, dacă ar fi vreodată pusă în funcțiune, ar furniza doar 0,03% din potențialul de energie electrică al țării.”
Potrivit asociației, instanța „a înțeles că acest proiect nu se încadrează în conceptul de dezvoltare durabilă” și că nu poate fi justificat din perspectiva interesului public.
„Este important de menționat că, în acest dosar, Hidroelectrica a chemat în garanție statul român, solicitând ca acesta să suporte cheltuielile aferente demolării. Ne-am opus cu fermitate unei asemenea cereri, întrucât responsabilitatea revine exclusiv Hidroelectrica. Greșeala aparține integral companiei Hidroelectrica, care a susținut un proiect desuet, în disonanță cu standardele de mediu actuale. Cine greșește, plătește. Instanța a respins în mod corect cererea de chemare în garanție a statului român”, a declarat avocat Roxana Mândruțiu.
