Cum arată noua schemă de compensare la energie? Ministrul Energiei: „Vom publica în transparență propunerea de act normativ”
Ministrul Energiei a anunțat, luni seară, că actul normativ privind noua schemă de sprijin pentru prețul la energie va fi pus în dezbatere publică în această săptămână. „Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minim 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni, ca să acoperim anul gazier și să susținem procesul de reumplere a depozitelor de gaze, pe parcursul acestui an”, a scris, pe Facebook, Sebastian Burduja.
Potrivit ministrului Energiei, sunt analizate soluții pentru a menține „energia accesibilă fără creșteri bruște ale facturilor” și vor fi propuse măsuri tranzitorii pentru o piață „mai transparentă, mai lichidă și mai stabilă”.
De asemenea, după finalizarea prelungirii schemei de compensare-plafonare, vor fi implementate noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie. „Un sprijin mai bine țintit, pentru cei care au cu adevărat nevoie de el”, a mai scris Sebastian Burduja.
„Ca pași următori pentru aceste zile, vom pune până la finalul acestei săptămâni propunerea de ordonanță de urgență în transparență decizională, iar săptămâna viitoare ne dorim să adoptăm actul normativ în guvern”, anunță ministrul.
„Liberalizarea pieţei energiei este singura opţiune”
Într-un punct de vedere, transmis recent, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, arată că cea mai mare provocare a anului 2025 este reprezentată de expirarea plafonării preţurilor la gaze şi energie electrică, la 31 martie 2025.
„Angajamentele României în UE sunt de a asigura liberalizarea pieței de gaze și energie electrică, în acest sens, continuarea plafonării, vine la pachet cu reducerea fondurilor acordate de UE României. Își permite România în acest moment să se lipsească de aceste fonduri?
Dar continuarea plafonării presupune și cheltuieli mari de la bugetul de stat cu plata compensărilor către furnizori. Își permite România în acest moment să aibă aceste cheltuieli suplimentare? De unde scoate România acești bani?”, a scris Chisăliță.
Liberalizarea sau reliberalizarea pieței de gaze și energie electrică presupune o pregătire corespunzătoare, potrivit sursei citate, care necesită:
- Campanii de informare. „Liberalizarea înseamnă a înțelege, iar înțelegerea se bazeză pe învățătură. Fără învățătură nu există liberalizare”, scrie specialistul.
- Dezvoltarea încrederii în piață, respectiv în instituțiile necesare asigurării funcționării pieții. Nivelul de încredere este scăzut în rândul populației.
- Organizarea pieței prin asigurarea regulilor de funcționare. Libertatea există atâta vreme cât se acţionează potrivit unor reguli susţinute de valori, înţelese şi împărtăşite de consumatori.
- Timp. Triadra enumerată mai sus are nevoie de timp, de suficient timp pentru a se atinge masa critică de consumatori învățați, încrezători și conștienți de avantajele liberalizării.
„În lipsa pregătirii:
- vom asista la creșteri importante ale prețului la gaze și electricitate, deoarece furnizorii vor profita de lipsa cunoștințelor, reacției consumatorilor, speculării reglementărilor legale pentru a-și crea avantaje în a stabili prețurile pe care le doresc;
- vom asista la o înfierare a valorilor europene și euroatlantice, care au la bază libertatea;
- vom asista la creșterea sărăciei energetice și la probleme economice profunde”, scrie președintele AEI.
În acest context, Dumitru Chisăliță consideră că singura opțiune pentru România este liberalizarea pieței, la pachet cu pregătiri. „Astfel, ne găsim în mare dilemă - plafonare sau neplafonare? Adică cu cheltuieli mai mari de la bugetul de stat și fonduri mai puține de la UE sau prețuri mai mari la consumatori?”, conchide specialistul.
