Ilie Bolojan: „Suntem într-o situație complicată. Avem un deficit bugetar foarte mare”
Liderul PNL Ilie Bolojan susține, vineri, o conferință de presă la Senat, în care prezintă informații despre negocierile purtate de principalele formațiuni parlamentare - PNL, PSD, USR și UDMR - pentru formarea noului Guvern și pentru planul de măsuri fiscale menit să scadă deficitul bugetar.
„Suntem într-o situație complicată. Ca țară avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB. Este acumulat pe mai mulți ani. Este o presiune puternică pe contractarea de credite, plata dobânzilor. În fiecare an, coloana de venituri este mult mai mică față de cea de cheltuieli.
Anul trecut am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la buget – 575 de miliarde de lei, diferența fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România. Și în anii anteriori am cheltuit mult mai mult, anul trecut diferența fiind cea mai mare, de peste 30 de miliarde de euro.
Pentru că în fiecare an a trebuit acoperită datoria și pentru că, din păcate, în anii următori nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite datorită acestei diferențe foarte mari avem un efect de creștere accelerată a datoriei externe și a costurilor de finanțare și vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge aproape la 60%”, a declarat acesta.
„Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat piețele și investirorii și asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care țara noastră le plătește pentru aceste credite. Față de media UE, cheltuielile cu dobânzile a ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB, ceea ce înseamnă că anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 miliarde de lei, dei 8 miliarde euro iar în 2025 vom plăti mai mult.
Indiferent ce guvern va veni în anii următori, dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care îl va avea la dispoziție vor fi tot mai mici și măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a deficitului care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de creștere a veniturilor și de scădere a cheltuielilor datorită diferențelor foarte mari.
O altă situație complicată este absorbția foarte scăzută a fondurilor europene. Depindem, pentru a ne asigura investițiile, care înseamnă dezvoltarea în viitor pentru țară, de accesare a fondurilor europene, pentru că și anul trecut, din aproximativ 120 miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fondurilor europene, prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene, nu putem asigura autostrăzile în lucru, reabilitările de cale ferată și toate celelalte proiecte pe care autoritățile centrale sau locale le-au câștigat. Avem PNRR, în valoare de 28,5 miliarde euro la dispoziție, aproape jumătate sunt granturi – 13,5 miliarde euro și 15 miliarde euro sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde euro, inclusiv ultima tranșă și prefinanțarea și primele 3 cereri de plată, ceea ce înseamnă puțin peste 36% din aceste fonduri. Din aceste sume atrase, 6,4 miliarde euro sunt granturi, ne-am luat jumătate din granturi, iar din împrumuturi 4,3 miliarde, cam o treime. Asta în condițiile în care termenul final pentru a atrage toți acești bani înseamnă a doua jumătate a anului viitor, luna august. Pentru a ne asigura investițiile în continuare și pentru a nu pierde granturile această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva toate problemele așa încât să ne urgentăm absorbția.
Al doilea program important este cel de coeziune, unde avem o absorbție scăzută. Avantajul este timpul. El poate fi închis în 2029. Avem 31 de miliarde de euro la dispoziție, din care am încasat o sumă destul de mică, de aproximativ 10% - 3,3 miliarde euro și am făcut plăți către beneficiari mai mari, de 15% - 4,8 miliarde euro. Aici stăm mai bine la capitolul de contractare, unde avem peste 80% din sumă contractată, în condițiile în care valoarea totală a proiectelor este de 46 miliarde euro, deci aproximativ 15 miliarde euro, care înseamnă diferența dintre granturile europene și sumele care urmează să fie contractate la final, înseamnă cofinanțările care trebuie asigurate de România, de Guvern, de autoritățile locale, deci în anii următori va fi o presiune financiară pentru a asigura aceste cofinanțări pentru a putea atrage fondurile.
Avem o balanță comercială total dezechilobrată. Importăm mult mai mult decât exportăm. Această cerere care a fost generată de creșterea de pensii și salarii este irosită pe importurile mari pe care le facem, ceea ce impune ca în anii următori să gândim programe de susținere a exporturilor și de creștere a producției interne în zonele în care avem capacitate de creștere și facem importuri importante.
Am avut cheltuieli care n-au ținut seama de venituri. Cheltuim mult mai mult decât avem venituri. În 2024 față de 2023, veniturile au crescut cu puțin peste 10% iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu 19%.
Pe ce s-au dus aceste creșteri? Sunt 3 componente care nu au ținut seama de venituri. Am avut o creștere a salariilor mai mare decât rata inflației cât și față de veniturile statului. Aici ne referim la cheltuielile cu salariile din sectorul public. În 2024 față de 2023 a însemnat o creștere a fondurilor cu salariile de 24%. Înseamnă că cu siguranță în anumite sectoare avem prea mulți angajați și în anumite sectoare există privilegii și instituții unde în mod cert fondurile de salarii pot fi corectate fără să fie afectate instituțiile.
Am avut o inflație cumulată în 4 ani de 36% și o creștere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, dar ultima creștere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie, iar anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni. E un lucru bun că au crescut dar trebuie să ne gândim la capacitatea țării de a le plăti și de a vedea distribuția lor, doarece sunt niște inechități foarte mari în sistemul de pensii.”
